Leul, la un minim istoric | Ce să faci când crește euro și ce ar trebui să știi despre cursul valutar

Leul continuă să se deprecieze de la o zi la alta în fața euro și semnalele nu sunt dintre cele mai bune. Dacă îți primești salariul în euro, atunci că poate n-ar trebui să-ți faci probleme prea mari, însă dacă plătești rate sau chirii în moneda europeană, atunci sigur resimți un gol în buzunar. Există câteva explicații pentru această cădere liberă a leului în această perioadă. Dar ar trebui să ții cont și de niște sfaturi venite de la specialiști. Pentru a fi sigur că gestionezi cum trebuie crize de acest fel.

Leul a început să se deprecieze puternic încă de la începutul săptămânii. Dacă, la un moment dat, dădea semne că se poate așeza în jurul unei valori confortabile de 4,76 – 4,77 de lei, ziua de joi, 21 noiembrie, a adus un nou minim istoric pentru moneda națională.

La ora 13:00, când BNR a afișat cursul, euro sărise peste pragul psihologic de 4 lei și 78 de bani. E un nivel la care n-a mai ajuns niciodată până acum. Iar dacă ai rate sau chirii în euro ești, pe bună dreptate, îngrijorat.

Cursul de 4,78 de lei, afișat de Banca Națională la ora 13:00, este cu 0,07 mai mare decât în ziua precedentă. Sigur, fluctuația este mică, poate sub cea a altor monede din regiune, precum zlot sau forint. Dar îți arată, de fapt, o direcție. Și, de câteva zile, direcția este numai în sus pentru euro. Leul se depreciază de la o zi la alta, iar specialiștii susțin că există câteva cauze.

Târgul de Crăciun din Craiova se deschide astăzi, 15 noiembrie: sania zburătoare a lui Moș Crăciun, atracția principală

Orașul din România care se mândrește cu cel mai înalt brad natural de Crăciun. Are 29 de metri și cântărește 17 tone

O glumă mai veche sună cam așa: ce face un român când rămâne fără bani? – mai schimbă 100 de euro. E o glumă care poate fi gustată în această perioadă doar de cei care chiar au economii în euro. Restul, destul de mulți, sunt extrem de expuși.

Leul, în cădere liberă, potrivit BNR: de ce crește euro

E lesne de observat că scena politică de la București a fost extrem de agitată în ultimele luni. Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură, un nou Guvern a fost instalat, iar luna noiembrie a venit cu două tururi de alegeri prezidențiale. Mișcările politice influențează, într-o mică sau mai mare măsură, cursul valutar. Spre exemplu, din septembrie și până acum, leul a pierdut aproximativ cinci bani în raport cu euro.

Tendința pare, din punctul de vedere al multor analiști, una de depreciere. Dar trebuie să ții cont și de alte aspecte, dincolo de cele politice. Sigur, deficitul bugetar crește pe final de an, iar Guvernul Orban a atras atenția că s-ar putea duce mult peste ținta de 3% asumată în fața Bruxellesului. Și acolo s-ar putea lucra din partea politică.

Uite, spre exemplu, evoluția leu/euro pe tot parcursul anului 2019. O să observi o depreciere accelerată la începutul anului (atunci când a fost anunțată OUG 114), o așezare rezonabilă pe timp de vară și, din nou, o creștere din septembrie încoace (peste maximul din ianuarie):

Banca Națională e responsabilă de politica monetară a țării, dar în afară de a interveni discret în piață (surse susțin că ar fi făcut-o deja pentru a preveni o depreciere accelerată), nu prea are alte pârghii. Ar putea modifica, de exemplu, dobânda cheie, care e în prezent la 2,5%. Dar atunci sunt alte efecte pe lanț. Cresc dobânzile la credite, cresc ratele, indiferent de moneda în care au fost luate împrumuturile.

E motivul pentru care, la precedenta ședință a BNR, dobânda cheie a rămas neschimbată.

Un al doilea motiv pentru care euro a crescut este adâncirea deficitului comercial. Altfel spus, România importă mai mult decât exportă. A fost perioada de Black Friday, în care mulți comercianți au adus mărfuri din străinătate. Urmează perioada sărbătorilor, la fel de aglomerată. Aceste situații pun presiune pe leu. E posibil ca un euro să se stabilizeze până la alegerile prezidențiale sub pragul de 4,8 lei.

După data de 24 noiembrie, însă, acest prag ar putea fi depășit. Nu e o veste bună înainte de sărbători, dar n-ar strica să ții cont de ea, chiar dacă nimeni nu poate spune cu certitudine ce se va întâmpla.

Cursul valutar, influențat de tranzacțiile din piața valutară

Ca să-ți faci o idee despre cum funcționează piața valutară trebuie să o privești la fel ca pe o altă piață. Când există cerere mare pentru roșii, acestea au un preț mare. Când nimeni nu e interesat, prețul scade. Cam așa e și cu monedele lumii.

Au loc tranzacții pe mapamond la fiecare oră din zi și din noapte, se fac pariuri pe evoluție monedelor importante și o serie de investiții strategice în această zonă. Mai mult, se fac atacuri speculative, practic se cumpără sume mari de bani într-o monedă și se tranzacționează în alta.

Iar la apărarea monedelor naționale veghează băncile centrale. Așa cum e Banca Națională a României. Dacă-ți aduci aminte, se vorbește de un atac speculativ asupra leului la momentul 2008.

Atunci, mai multe bănci românești au acționat în numele unor coloși bancari precum JP Morgan, Morgan Stanley și Barclays. Bancherii au ”pariat” împotriva leului și ar fi câștigat bani extrem de mulți dacă leul ar fi scăzut puternic față de euro. BNR a intervenit atunci, a vândut valută din trezorerie, iar băncile au avut de pierdut. Pentru că planul le-a fost dat peste cap.

Îți explicam mai sus de ce această „intervenție” a BNR nu este indicată decât în momente de criză acută. Pentru că primul efect imediat este creșterea dobânzilor. Cu consecințe nefaste pentru mediul de businnes și pentru românii de rând.

BNR nu stabilește cursul de schimb. El e dictat de piață. Ce afișează Banca Națională la ora 13:00 este cursul din acel moment, adică un fixing. Evoluția leului în raport cu euro (dar și cu alte monede ale lumii) o poți vedea, în timp real, AICI.

Ce trebuie să faci când crește euro

Evoluția leului în raport cu euro sau cu oricare alte monede ale lumii este imprevizibilă. Contribuie mai mulți factori, iar BNR are rolul de a asigura, prin politicile monetare, un nivel stabil al monedei naționale. Dar contează și cum se comportă actorii politici, cei care fac legile și care ar trebui să se gândească de două ori înainte. Anul trecut, dacă-ți aduci aminte, PSD-ul condus de Liviu Dragnea ataca băncile pe motiv că au profituri uriașe.

Asta înseamnă, de fapt, o economie sănătoasă. Pentru că băncile pompează bani din economie și, dacă au profit, o să continue să facă acest lucru. În ce condiții pompează acești bani e altă discuție. Dacă băncile nu vor mai avea profit, atunci vor pleca din România. La fel ca orice altă afacere. Dacă nu merge, se pune lacătul pe ușă.

Am făcut această scurtă introducere până la câteva sfaturi pentru a înțelege că totul funcționează ca o piață. E vorba de cerere și ofertă.

Cât despre crizele declanșate de deprecierea leului – ele au existat și vor mai exista. Important e să știi cum să le gestionezi. Spre exemplu, ar fi foarte bine să eviți (pe cât posibil) să te împrumuți în altă monedă decât cea în care-ți încasezi veniturile. Sigur că vei fi tentat, poate, de dobânzi mai mici. Dar adu-ți aminte de românii care s-au împrumutat în franci elvețieni și au ajuns apoi să plătească rate duble sau triple.

Un alt sfat ar fi deschiderea unui cont de economii. Iar economiile să fie diversificate. Poți economisi în lei, dar poți alege și varianta în euro sau dolari. Tocmai pentru a te pune la adăpost de situații precum cea din această săptămână.

În fine, cel mai bine ar fi să eviți achizițiile mari în perioade în care știi că piața respectivă e mult supraevaluată. E valabil, în primul rând, la imobiliare. Caută să te informezi din surse sigure și să urmărești piața. Așa vei ști dacă urmează să cumperi un apartament la prețul real sau la un preț dictat de o bulă imobiliară.