Imprimarea 3D își trăiește zilele de glorie. Aproape că nu poți deschide un site sau aprinde televizorul fără să nu auzi de o tehnologie, o operă de artă sau de o inovație din industria medicală creată cu ajutorul imprimării 3D.
Imprimarea 3D are o istorie mai lungă decât s-ar crede, chiar dacă se vorbește intens despre această tehnologie de numai câțiva ani. În 1981, cercetătorul japonez Hideo Kodama, de la Nagoya Municipal Industrial Research Institute, scria prima dată despre o tehnologie funcțională care putea permite prototiparea rapidă. Tehnologia presupunea folosirea fotopolimerilor (rășini speciale care se întâresc în momentul în care intră în contact cu lumina ultravioletă) și stratificarea acestora până se atingea forma dorită. Aceasta este prima dată când lumea a văzut o imprimantă 3D funcțională. Un rol și mai important l-a avut Charles Hull care, în 1984, inventa stereolitografia (SLA), tehnologie care permitea crearea de obiecte 3D pe baza unor modele digitale folosind un computer și fotopolimeri. Prima mașinărie industrială care automatiza procesul de imprimare a fost creată în 1992, de compania lui Hull.
Drumul către folosirea frecventă a imprimantelor 3D în domeniul medicinei a fost deschis în 1999, cu ocazia creării primului organ imprimat 3D care a fost implantat într-o persoană. Este vorba despre o vezică umană creată din celulele proprii ale pacientului care a primit implantul și dintr-o matriță printată 3D. După această reușită, progresele în industria medicinei nu au încetat să apară: au fost creați rinichi, proteze complexe, dar și vase de sânge.
Cu toate că imprimantele 3D păreau că vor rămâne doar în mâinile profesioniștilor din diverse industrii, fiind considerate aparate complicate, costisitoare și lipsite de întrebuințări în afara laboratoarelor și atelierelor specializate, în 2005 a început un nou curent. Imprimarea 3D a făcut cunoștință cu mișcarea open-source, iar în 2008 apărea Darwin, prima imprimantă 3D capabilă să copieze.
Deodată, puterea imprimantelor 3D nu mai era doar la îndemâna experților, ci și a persoanelor care voiau să experimenteze cu noile tehnologii. Așa au luat naștere numeroase proiecte de artă, așa au apărut numeroase companii specializate în crearea de imprimante 3D și așa au luat naștere numeroase startupuri, companii aflate la început de drum care s-au folosit de imprimante 3D pentru a-și realiza primele prototipuri.
În prezent, imprimantele 3D au numeroase dimensiuni și forme, folosesc materiale diverse (fotopolimeri, compozit, diverse metale, ciment, celule umane, aluat etc.) și au scopuri la fel de diverse. Dacă tot am discutat despre trecutul imprimantelor 3D, merită să aruncăm un ochi și în prezent, dar și în viitor.
Viitorul societății pare să fie foarte strâns legat de viitorul imprimantelor 3D. În prezent, ele sunt folosite constant în domeniul medicinei și vedem mereu proteze revoluționare imprimate 3D, dar și diverse încercări de a face organe folosind celule umane ca materie primă.
În viitor, ne putem imagina că oamenii vor avea organe de schimb, imprimate 3D, la care vor putea apela în cazul unor probleme medicale, prelungindu-și viețile. Un ficat obosit va putea fi schimbat cu unul tânăr cu ADN identic cu cel al pacientului, iar o inimă defectuoasă va putea fi înlocuită cu una puternică, perfectă din toate punctele de vedere. Dacă stăm să ne gândim, evoluția imprimantelor 3D ar putea aduce cu ea și nemurirea, într-o formă sau alta.
Aproape toate dispozitivele din zilele noastre trec print-un proces de prototipare care include și imprimarea 3D, dar în viitor s-ar putea să vedem aceleași obiecte și dispozitive produse în masă cu ajutorul imprimantelor 3D. Descoperirile care au permis folosirea mai multor materiale au făcut posibile și inovații nemaiauzite până acum: de la avioane și mașini imprimate 3D până la roboți NASA exploratori pe planete îndepărtate făcuți prin metode similare. Deja se fac primii pași în această direcție, iar în câțiva ani aceste ”ciudățenii” ar putea deveni normale. Bucăți din sateliții care ne orbitează planeta sunt deja realizate cu ajutorul imprimantelor 3D, deci nu e greu să credem că nava care îi va duce pe oameni pe Marte nu va fi construită în același fel.
Dar să revenim un pic cu picioarele pe Pământ și să vorbim despre lucruri mai apropiate nouă. Mâncarea viitorului ți-ar putea fi servită de un robot imprimat 3D și ar putea fi făcută tot cu ajutorul unei imprimante. Deja există o tehnologie care se folosește de diverse ingrediente pentru a realiza, strat cu strat, feluri de mâncare delicioase și foarte arătoase. Anul trecut a fost deschis și un restaurant care servea preparate realizate cu ajutorul unei imprimante și unui computer.
Următoarea ta locuință ar putea să nu fie realizată de muncitori, ci de roboți industriali imenși care toarnă materialele de construcție strat cu strat, cu viteze uluitoare. Există deja câteva locuințe printate 3D, sunt și câteva poduri și se plănuiește și se lucrează și la o clădire de birouri care va conține și mobilier realizat în același fel.
Copilul tău își va putea dezvolta creativitatea făcându-și singur jucăriile, iar orice defecțiune ar întâlni (fie un buton lipsă, o ramă de ochelari ruptă, un picior de scaun șubred) ar putea fi rezolvată cu ajutorul unei imprimante.
Viitorul tău, al meu, al nostru ar putea fi rodul imprimării 3D și, s-ar putea spune, al imprimării imaginației colective.