Cu viteza viitorului: studenții români care au ajuns în finala competiției Hyperloop [INTERVIU]

Elon Musk ne-a oferit o metodă de a plăti prin internet, grație PayPal, a construit mașina electrică, vrea să ducă oameni pe Marte și vrea ca inteligențele artificiale să nu reprezinte vreodată un pericol pentru oameni. Dacă aceste demersuri nu sunt suficiente pentru a demonstra că e cel mai vizionar antreprenor al momentului, să nu uităm că vrea să construiască Hyperloop, o modalitate de a călători în siguranță la o viteză mare, fără a consuma combustibil. 

Conceptul a fost lansat în 2013, iar Musk vrea să îl transforme în realitate până în 2020. Pentru că e o idee cel puțin îndrăzneață, SpaceX a lansat o competiție deschisă către studenți și echipe independente de ingineri, pentru a-și prezenta ideile de concepere a Hyperloop, urmând ca cea mai ingenioasă și precis detaliată să câștige. Nouă studenți de licență și master din cadrul Politehnicii București au hotărât să își testeze propria idee, care se pare că i-a trimis în etapa finală, la Texas, Universitatea A&M, în perioada 27-30 ianuarie, unde au concurat cu echipe universitare din SUA, Olanda, Marea Britanie, Polonia, India, Turcia, Pakistan, Singapore, Germania, Uzbekistan, Mexic, Spania, Africa de Sud și Canada.

Cine sunt studenții de la Poli care l-au impresionat pe directorul Space X

Am vorbit cu Sorin Vasile și Denis Tudor, cei care au reprezentat POLI Hyperloop Team, ca să aflăm cum e să fii parte dintr-o competiție la o scară atât de mare și cum e să îți aduci aportul pentru a transforma în realitate conceptul unui mijloc de transport al viitorului, care „va schimba lumea”, după cum a spus-o însuși Elon Musk. Filmulețul lor de promovare a fost realizat cu ajutorul Invid Films și îl puteți vedea mai jos.

Cele trei zodii care au noroc cu carul în ianuarie, februarie și martie 2025. Au șanse mari de câștiguri

Ce se face în Ajun de Crăciun pentru noroc, sănătate și bunăstare. Cum trebuie să pregătești casa și ce este bine să porți

Sorin a fost cel care a găsit anunțul online, în timp ce se documenta pentru licență. Apoi, a citit lucrarea lui Musk din 2013, care i s-a părut interesantă.”E cât un articol, practic, dar sunt niște calcule făcute în ceea ce privește costurile, dimensionarea, mai multe lucruri. E făcută ok, dar s-au uitat oameni peste ea și au găsit probleme, au venit cu sugestii legate de un alt mod de a face totul, și de aici a fost lansată și competiția”, ne-a spus Sorin. Chiar dacă Elon Musk ar avea fondurile necesare pentru a crea Hyperloop, ale cărui costuri s-au ridicat estimativ, într-o primă fază, la câteva miliarde de dolari, există șansa ca cineva să vină cu o idee mai bună și mai ales mai ieftină.

Sorin ne-a spus că și-a găsit echipa cu câteva zile înainte de deadline-ul care presupunea înscrierea întregului echipaj, cu numele complete ale membrilor. S-au strâns 22 de oameni undeva prin luna octombrie, care au împărtășit idei, și, așa cum se întâmplă mereu, într-un final au rămas nouă.

Pe lângă faptul că sunt studenți, lucrează în paralel la aceeași companie, astfel că le-a fost mai ușor să se întâlnească pentru a pune bazele proiectului. Denis ne-a mărturisit că ar vrea să plece la master în altă parte, pentru că spune că i se pare că statul dă mai multă încredere tinerilor. „Am avut o inițiativă să rămân, dar când am văzut ce e acolo, m-am răzgândit. Statul chiar le dă încredere tinerilor. A ținut Anthony Foxx un discurs și a fost foarte încurajator, chiar ne-a atins”.

Ne-au mai spus și că atmosfera a fost surprinzător de deschisă și relaxată. „Steve Davis, directorul Space X mai mergea pe la echipe, iar la un moment dat ne-a văzut steagul. Ne-a întrebat dacă suntem din București, apoi, într-un mod glumeț, ne-a spus că în patru minute trebuie să ajungă la o jurizare, așa că atât avem la dispoziție pentru a-i vorbi despre proiectul nostru. Ne-a spus că i s-a părut foarte tare și că mai e o singură echipă care folosește materiale similare, așa că ar trebui să vorbim cu ei și să ne împrietenim. Ne-a spus și că suntem foarte creativi”, a povestit Sorin. De asemenea, băieții au mai apreciat enorm și atitudinea destinsă a tuturor, precum și faptul că nimeni nu le-a pus întrebări pentru a-i încurca. Au spus că nu s-au simțit ca la o licență, când orice întrebare parcă e menită să mai scadă un punct din notă.

Fără nicio tentativă de dezmierdare a sinelui naționalist, i-am întrebat și dacă au mai dat peste români pe acolo. Ne-au spus că în echipa din Scoția era un român de-o seamă cu ei, care lucrase la partea de design a proiectului celor din Edinburgh, la MIT era o tânără care se ocupa de Marketing, plus un profesor îndrumător la Colorado, care făcuse mai toată treaba echipei sale. Desigur, avem și o fotografie de grup:

În ceea ce privește sprijinul facultății, cel mai mult au fost sprijiniți de Cătălin Petrescu, profesor la Automatică, precum și de cel al lui Dan Tudose, care le-a pus la dispoziție sală, imprimantă 3D și sfaturi. Financiar, au fost susținuți de Fundația eMAG și de propriile buzunare. Din păcate, nu au vorbit direct cu Elon Musk, dar Steve Davis a fost mai mult decât prietenos. „Ne-am întâlnit cu el la after party și ne-a spus că ne-a ținut minte și că i-a plăcut mult ce am făcut, doar că ar fi trebuit să dăm mai multe detalii. Nu am fost suficient de organizați încât să facem ceva foarte vizual și demonstrativ, iar asta contează mult la astfel de prezentări”.

Cum ar funcționa Hyperloop

Cât despre proiectul Hyperloop propriu-zis, încă se lucrează la specificațiile pistei de testare, pe care inginerii le schimbă în mod constant. Practic, Hyperloop va fi un tub mare, depresurizat, care propulsează o capsulă cu oameni sau materiale din punctul A în punctul B. Când a prezentat prima oară ipoteza de Hyperloop, Elon Musk a folosit-o pentru a protesta împotriva planurilor fostului guvernator al Californiei de a construi un tren. Acel tren ar fi costat 68 de miliarde de dolari, iar un bilet de la San Francisco la Los Angeles ar fi fost 100 de dolari. Potrivit părintelui Tesla, poți crea un mijloc de transport mult mai ieftin și mai rapid, folosind tehnologia potrivită.

Denis și Sorin au vorbit și cu cei de la Hyperloop Technologies, care au preluat ideea lui Musk și vor să construiască, practic, același lucru. Vor să facă primele teste în vară, tot în California. I-am rugat pe băieți și să ne vorbească despre modul în care ar funcționa un astfel de tren și cum ar fi propulsat atât de rapid, în deplină siguranță. „E un motor liniar, care are niște bobine amplasate unele peste altele într-un rând și creează un câmp magnetic rotativ, care se mișcă într-o anumită direcție. Dacă ai un conductor, pur și simplu se creează o mișcare liniară. Cam tot ce e cu propulsie e pe bază de inducție magnetică și motor liniar. Și cei de la Hyperloop Technologies folosesc cam aceeași idee, doar că au motorul în șină”, ne-a explicat Sorin.

„Noi am făcut invers. Aveam o șină din aluminiu, iar motorul l-am pus pe capsulă. Era un motor foarte mic, și îl foloseam ca să punem mecanismul în viteză. Noi ne-am axat foarte mult pe documentarea tehnică, am zis că dacă mergem acolo, să facem ceva fezabil. Din fericire, e ok, e posibil, am făcut și calcule. Fără calcule, nu îți iese”. Cât despre costuri, acestea s-ar ridica la 120.000 de dolari. Bateriile ar costa foarte mult, precum și materialele pentru bobinele de levitație. Cât despre aceste baterii inedite, sunt cele pe care le-au băgat în mașina electrică, dar mai sunt și cele litiu-ion. „Bateria noastră nu era destul de puternică, așa că am mai adăgat o sursă auxiliară de energie, niște ultracondensatori. Am făcut schema pentru toate astea și am obține destul de multă putere, doar că într-un timp scurt, așa că din acest motiv am adăugat și a doua sursă”.

În ceea ce privește planurile pe termen scurt, lui Sorin și lui Denis le surâde ideea de a se implica și în alte competiții similare, după ce vor face o scurtă pauză, în care să își ia examenele de la facultate. Cu note mari, desigur.