Schimbarea din fluturașul de salariu care este ilegală fără acordul angajatului. Mulți angajați nu știu acest lucru

Schimbarea din fluturașul de salariu care este ilegală fără acordul angajatului. Mulți angajați nu știu acest lucru
Imagine reprezentativă de ilustrație

Salariul este unul dintre elementele esențiale ale contractului individual de muncă, iar modificarea lui nu poate fi făcută după bunul plac al angajatorului. Cu toate acestea, în practică apar situații în care unor salariați li se propune ca o parte din salariul de bază să fie înlocuită cu tichete de masă, sub promisiunea că suma încasată la finalul lunii va rămâne aceeași. Potrivit legislației muncii, o astfel de schimbare nu poate fi făcută fără acordul angajatului și fără respectarea procedurilor prevăzute de lege.

Transformarea unei părți din salariu în tichete de masă nu poate fi impusă

Un exemplu recent prezentat pe forumul avocatnet.ro ilustrează o situație cu care se confruntă mai mulți salariați.

Un angajat întreabă pe platforma avocat.net:

„Angajatorul dorește ca de la 1 iulie să ne rețină din salariu 900 de lei și să îi dea sub formă de bonuri de masă. Este normal să procedeze așa? Din câte am înțeles, modificarea intră în vigoare de la 1 iulie unde o să primim direct cardul de bonuri, fără să semnam nimic? Dacă nu accept ce mi se poate întampla, pot să fiu dat afară?”

Situația descrisă ridică o problemă importantă din perspectiva dreptului muncii. Chiar dacă angajatorul susține că venitul net al salariatului va rămâne același, transformarea unei părți din salariul de bază în tichete de masă nu poate fi făcută unilateral.

Salariul reprezintă un element esențial al contractului individual de muncă, iar modificarea acestuia necesită acordul ambelor părți.

Modificarea salariului presupune semnarea unui act adițional

Codul muncii stabilește că schimbarea salariului poate avea loc numai prin acordul angajatorului și al salariatului.

Prin urmare, dacă un angajat acceptă ca o parte din salariul de bază să fie înlocuită cu tichete de masă, această modificare trebuie consemnată într-un act adițional la contractul individual de muncă.

Totodată, actul adițional trebuie semnat înainte ca modificarea să producă efecte.

Din acest motiv, ideea că un angajat ar putea primi cardul de tichete de masă și s-ar trezi cu salariul diminuat fără să fi semnat niciun document este contrară regulilor prevăzute de legislația muncii.

Tichetele de masă nu pot fi impuse salariatului

Acordarea tichetelor de masă este reglementată de Legea nr. 165/2018 privind biletele de valoare.

Acestea reprezintă un beneficiu care poate fi oferit de angajator și pot fi utilizate exclusiv pentru plata mesei sau cumpărarea produselor alimentare.

Dacă la începutul raportului de muncă remunerația nu a inclus tichete de masă, iar angajatorul dorește să le introducă ulterior, acest lucru trebuie negociat cu salariatul.

Angajatul poate accepta sau poate refuza această modificare.

Inclusiv în situația în care tichetele de masă ar urma să fie acordate peste celelalte componente ale salariului, introducerea acestui nou drept presupune acordul salariatului și încheierea unui act adițional.

Salariul minim nu poate fi înlocuit cu tichete de masă

Legislația stabilește și o regulă importantă pentru persoanele remunerate cu salariul minim.

Potrivit informațiilor prezentate, de la 1 iulie 2026, salariul minim brut garantat în plată este de 4.325 de lei.

Nicio parte din acest salariu minim nu poate fi acoperită prin acordarea tichetelor de masă.

Dacă angajatorul oferă tichete, acestea trebuie acordate peste nivelul salariului minim stabilit prin hotărâre de Guvern, nu în locul unei părți din acesta.

Ce drepturi are angajatul dacă nu este de acord

Codul muncii stabilește reguli stricte și în ceea ce privește reținerile din salariu.

Potrivit legii, reținerile pot fi efectuate numai în cazurile și în condițiile expres prevăzute de actele normative. În situația prezentată, diminuarea salariului de bază pentru transformarea unei părți din acesta în tichete de masă reprezintă o reținere care nu poate fi făcută fără acordul salariatului.

Dacă angajatul nu este de acord cu modificarea, acesta are dreptul să refuze semnarea actului adițional.

De asemenea, simplul refuz de a accepta schimbarea contractului individual de muncă nu reprezintă un motiv legal de concediere.

Motivele pentru care un salariat poate fi concediat sunt limitativ prevăzute de lege și privesc fie persoana acestuia, cum sunt abaterile disciplinare, inaptitudinea fizică sau psihică ori necorespunderea profesională, fie desființarea locului de muncă din motive economice reale.

În același timp, legislația interzice victimizarea salariaților care își exercită drepturile prevăzute de lege. Astfel, dacă un angajator ar lua măsuri împotriva unui angajat doar pentru că acesta a refuzat o modificare nelegală a salariului sau și-a apărat drepturile, o eventuală concediere poate fi contestată.

Totodată, salariații au posibilitatea să sesizeze Inspectoratul Teritorial de Muncă și să conteste în instanță orice reținere salarială pe care o consideră nelegală.