Zile libere în plus față de concediul de odihnă. În ce situații pot lipsi angajații de la serviciu

Google Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Zile libere în plus față de concediul de odihnă. În ce situații pot lipsi angajații de la serviciu
Angajații din România pot avea dreptul la zile libere și în afara concediului anual de odihnă

Angajații din România pot avea dreptul la zile libere și în afara concediului anual de odihnă. Acestea pot fi acordate pentru anumite evenimente familiale, în cazul unor urgențe provocate de boala sau accidentul unei rude, dar și pentru rezolvarea unor probleme personale.

Regulile diferă însă în funcție de motivul absenței. Unele zile sunt plătite, în alte situații orele nelucrate trebuie recuperate, iar pentru probleme personale salariatul poate solicita concediu fără plată. Numărul zilelor și procedura prin care sunt acordate pot depinde și de contractul colectiv de muncă sau de regulamentul intern al angajatorului.

Până la 10 zile de absență pentru urgențe familiale

Codul muncii permite salariatului să lipsească de la serviciu atunci când apare o situație neprevăzută în familie, provocată de o boală sau de un accident, iar prezența sa imediată este indispensabilă.

Într-o asemenea situație, angajatul trebuie să își informeze în prealabil angajatorul. Absența poate ajunge la cel mult 10 zile lucrătoare într-un an calendaristic, însă timpul în care salariatul nu a lucrat trebuie recuperat. Modalitatea concretă de recuperare este stabilită de comun acord între angajat și angajator.

Prin urmare, aceste zile nu trebuie confundate cu zilele libere plătite acordate pentru anumite evenimente familiale.

Câte zile libere plătite se pot acorda pentru evenimente familiale

Salariații pot primi zile libere plătite atunci când în familie au loc evenimente deosebite. Aceste zile sunt separate de concediul anual de odihnă și nu se scad din numărul zilelor de concediu ale angajatului.

Pentru salariații din administrația publică, regiile autonome cu specific deosebit și unitățile bugetare vizate de HG nr. 250/1992 sunt stabilite anumite perioade de concediu plătit. Astfel, pentru căsătoria salariatului se acordă 5 zile, pentru nașterea sau căsătoria unui copil – 3 zile, iar în cazul decesului soțului sau al unei rude de până la gradul al II-lea – 3 zile.

În mediul privat, salariatul trebuie să verifice prevederile aplicabile la locul său de muncă. Evenimentele pentru care se acordă zile libere, numărul acestora și condițiile concrete pot fi prevăzute în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern. Din acest motiv, numărul zilelor libere poate fi diferit de la o companie la alta.

Concediul fără plată pentru probleme personale

O altă variantă prevăzută de Codul muncii este concediul fără plată. Acesta poate fi solicitat atunci când angajatul are nevoie de timp pentru rezolvarea unor situații personale.

În acest caz nu există un număr general de zile valabil pentru toți salariații. Durata concediului fără plată este stabilită prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern al companiei.

Este importantă și diferența față de absențele pentru urgențe familiale: în cazul acestora din urmă există limita de 10 zile lucrătoare pe an, iar perioada absentată trebuie recuperată.

Ce trebuie să facă angajatul pentru a primi zilele libere

Nu există o singură procedură de solicitare aplicabilă tuturor angajatorilor. Salariatul trebuie să consulte regulamentul intern, contractul colectiv de muncă sau procedurile stabilite de compania ori instituția în care lucrează.

În funcție de motivul pentru care sunt cerute zilele libere, angajatorul poate solicita și documente justificative. De exemplu, pot fi necesare certificatul de căsătorie, certificatul de naștere sau certificatul de deces.

Zilele libere acordate pentru evenimente familiale sunt evidențiate separat de concediul de odihnă. Astfel, salariatul nu trebuie să își consume zilele din concediul anual atunci când beneficiază de un drept distinct prevăzut de regulile aplicabile la locul său de muncă.