Violența începe din gimnaziu. Peste jumătate dintre incidentele raportate în școlile Capitalei au avut loc în clasele V-VIII
Școlile din București au raportat 749 de incidente de violență sau comportamente asociate riscului școlar în anul 2025–2026, iar 52% dintre acestea au fost înregistrate în gimnaziu. Bilanțul include agresiuni între elevi, bullying, amenințări, dar și cazuri de violență asupra profesorilor sau asupra copiilor din partea personalului școlar.
Gimnaziul concentrează cele mai multe incidente raportate
Distribuția pe niveluri de învățământ arată că 52% dintre incidente au avut loc în clasele V–VIII, 33% în liceu și în învățământul profesional, iar 15% în ciclul primar. Cifrele apar în raportul privind starea învățământului din București pentru anul școlar 2025–2026.
Documentul nu prezintă o comparație cu anul școlar anterior și nu precizează dacă numărul incidentelor a crescut sau a scăzut. Nici raportul pentru 2024–2025 nu conține o raportare a cazurilor de violență care să permită această comparație.
„Aceste date evidențiază necesitatea intervențiilor diferențiate, cu accent pe învățământul gimnazial, prevenirea violenței fizice și psihologice și identificarea timpurie a comportamentelor de risc”, se arată în raport.
Inspectoratul indică astfel gimnaziul drept nivelul asupra căruia trebuie concentrată o parte a intervențiilor.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/11/violenta_scoli_distributie.jpg)
Citește și: Profesorii cer reguli mai stricte în școli. Ce măsuri vor pentru combaterea violenței și a bullying-ului
Agresiuni fizice, bullying și violență asupra personalului școlar
Cele mai multe situații, 445, au fost încadrate drept cazuri de violență ușoară între copii sau elevi. Raportul nu oferă explicații suplimentare despre incidentele incluse în această categorie.
Alte 238 de cazuri au fost clasificate ca violență gravă între copii sau elevi. Dintre acestea, 142 au vizat vătămarea corporală, lovirea sau aruncarea cu obiecte, 49 au fost cazuri de bullying, 15 au implicat amenințarea, șantajul sau hărțuirea, iar 11 au fost încadrate drept cyberbullying.
Bilanțul consemnează și 45 de cazuri de violență gravă a elevilor asupra personalului, precum și 21 de cazuri de violență a personalului asupra copiilor sau elevilor. Pentru această ultimă categorie nu sunt prezentate detalii despre forma agresiunilor ori despre măsurile aplicate.
În evidențe apar și zece cazuri de port sau folosire fără drept a obiectelor periculoase, nouă cazuri de distrugere a bunurilor școlare și opt cazuri de furt sau tentativă de furt. Au mai fost raportate două cazuri de consum de substanțe psihoactive, un caz de trafic de substanțe interzise, incidente cu caracter sexual și manifestări de incitare la violență sau discriminare.
:format(webp)/https://playtech.ro/wp-content/uploads/2026/11/violenta_scoli_categorii.jpg)
Sute de scăderi ale notei la purtare
În privința sancțiunilor, ISMB precizează că „în ceea ce privește măsurile disciplinare, au fost raportate 339 de scăderi ale notei la purtare, iar în cazul a 44 de elevi s-a revenit asupra acestei măsuri, în urma reevaluării comportamentului și a progreselor înregistrate”. Documentul nu precizează cu cât au fost reduse notele sau pentru ce perioadă.
Inspectoratul menționează activarea procedurilor specifice, colaborarea cu instituțiile abilitate și acordarea consilierii psihopedagogice persoanelor implicate. Intervențiile au vizat responsabilizarea elevilor cu comportamente agresive, sprijinirea victimelor și prevenirea repetării incidentelor.
Raportul nu detaliază măsurile adoptate pentru fiecare tip de incident și nici rezultatele acestora. Sunt prezentate însă activități de consiliere, comunicare nonviolentă și prevenire a bullyingului.
Citește și: Violența din școli, o problemă de educație în familie? Ce răspund românii într-un nou sondaj
Peste 6.200 de inițiative de prevenire
Școlile Capitalei au raportat 6.279 de inițiative de prevenire și combatere a violenței, cu durata de minimum 30 de ore. Dintre acestea, 2.668 au fost desfășurate de cadrele didactice, iar 1.885 de consilieri școlari și mediatori CMBRAE.
Alte 1.212 inițiative s-au derulat în colaborare cu familiile, iar 514 împreună cu organizații neguvernamentale. Activitățile au inclus campanii de informare, sesiuni de consiliere, proiecte de educație civică, sport și artă.
Printre programele menționate se numără „Împreună prindem curaj”, „Tăcerea e tot violență. Vocea ta e soluția”, „Artă, da! Bullying, nu!” și „Școli fără bullying”. ISMB afirmă că a coordonat și monitorizat planurile de acțiune pentru siguranță școlară și aplicarea procedurilor de management al cazurilor de violență.
„Un rol important l-au avut activitățile educaționale prin artă, cultură și sport, care au oferit elevilor modalități constructive de exprimare, cooperare și gestionare a conflictelor”, mai arată raportul.
Instituția menționează și inițiative pentru dezvoltarea relațiilor bazate pe respect, empatie și responsabilitate.