Violența din școli, o problemă de educație în familie? Ce răspund românii într-un nou sondaj

Peste jumătate dintre români consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenței în școli le revine părinților și familiilor elevilor. Implicarea mai activă a acestora este și soluția indicată cel mai frecvent într-un nou sondaj INSCOP, înaintea sancțiunilor mai severe și a controalelor de securitate la intrarea în unitățile de învățământ.

Părinții, pe primul loc în răspunsurile despre prevenirea violenței

Pentru 51,9% dintre participanții la sondaj, părinții și familiile elevilor au principala responsabilitate în prevenirea violenței școlare. Ministerul Educației este indicat de 16,6% dintre respondenți, iar profesorii și conducerile școlilor, de 14,2%.

Alți 7,9% atribuie această responsabilitate Poliției, în timp ce 6,9% consideră că ea le revine elevilor înșiși. Ponderea celor care nu știu sau nu răspund este de 2,6%.

Responsabilitatea familiei este indicată într-o proporție semnificativ mai mare decât în restul eșantionului de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu studii superioare și locuitorii orașelor mari. Rezultatele fac parte din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a XV-a.

Vezi și:

Unde va ninge în minivacanța de 1 Decembrie. Prognoza meteo pentru următoarele patru săptămâni

Ministerul Educației este ales peste media eșantionului de votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul public. Votanții USR și AUR, precum și persoanele între 30 și 44 de ani, indică mai frecvent profesorii și conducerile școlilor.

Citește și: Profesorii cer reguli mai stricte în școli. Ce măsuri vor pentru combaterea violenței și a bullying-ului

Ce soluții aleg românii pentru reducerea violenței

Implicarea mai activă a părinților în educația și supravegherea copiilor este considerată cea mai bună soluție de 37,3% dintre cei chestionați. Pe locul al doilea se află aplicarea unor sancțiuni mai severe pentru elevii care comit acte de violență, opțiune aleasă de 21,5%.

Vezi și:

Ce ar schimba un copil de 9 ani în școala românească. Răspunsul care l-a surprins pe ministrul Educației

Coreea de Nord ar fi folosit monede meme cu Elon Musk pentru a spăla o parte din criptomonedele furate de la Binance

Introducerea unor controale de securitate mai stricte la intrarea în școli este preferată de 19% dintre participanți. Organizarea programelor de prevenire a violenței și de educație pentru comportament întrunește 12,8% dintre răspunsuri.

Creșterea numărului de psihologi și consilieri școlari este indicată de 7,2%. Alți 2,2% nu știu sau nu răspund la întrebarea despre cea mai bună soluție.

Implicarea părinților este susținută peste media eșantionului de votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu studii superioare și bucureșteni. Sancțiunile mai severe sunt preferate într-o proporție mai mare de votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cele cu educație primară și angajații din sectorul privat.

Controalele de securitate sunt alese mai frecvent de votanții PSD și AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Votanții PNL și tinerii sub 30 de ani optează peste media eșantionului pentru programele de prevenire și educație pentru comportament.

Cum explică Remus Ștefureac rezultatele sondajului

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, vorbește despre diferențele dintre responsabilitatea atribuită familiei și măsurile preferate pentru intervenție. Acesta remarcă și deosebirile dintre generații și categorii sociale.

„Românii consideră că violenţa în şcoli este, înainte de toate, o problemă de educaţie în familie, nu doar de disciplină şcolară sau de intervenţie a autorităţilor, şcoala fiind văzută mai degrabă ca o instituţie care trebuie să completeze educaţia primită acasă. Deşi familia este considerată principala responsabilă pentru prevenirea violenţei, o parte importantă a populaţiei preferă soluţii bazate pe sancţiuni şi controale de securitate, în detrimentul consilierii psihologice şi al programelor educative”, afirmă Remus Ștefureac.

„Diferenţele dintre categoriile sociale şi generaţii arată că persoanele mai în vârstă şi cele cu educaţie superioară pun mai mult accent pe responsabilitatea familiei, în timp ce generaţiile active şi persoanele cu educaţie redusă atribuie, într-o măsură mai mare, responsabilitatea instituţiilor. Aceste diferenţe sugerează că nu există un consens la fel de puternic asupra soluţiilor precum există asupra gravităţii problemei, iar reducerea violenţei în şcoli necesită atât implicarea părinţilor, cât şi măsuri instituţionale credibile”, adaugă directorul INSCOP Research.

Citește și: Ce trebuie să faci dacă copilul tău este victima bullying-ului. Unde reclami cazul dacă școala nu intervine

Când au fost culese datele și cine a participat

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea platformei Informat.ro, în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda mixed-mode secvențial, care combină interviurile telefonice cu chestionarele online.

Eșantionul simplu, aleator, a cuprins 1.197 de persoane, dintre care 1.081 de respondenți CATI și 116 CATI to CAWI. Acesta este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative ale populației neinstituționalizate din România cu vârsta de cel puțin 18 ani.

Eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Reprezentativitatea urmărește categorii precum sexul, vârsta și ocupația participanților.