Uniunea Europeană pune piciorul în prag: reguli dure pentru influenceri, reclame ascunse și trucurile prin care magazinele online îi păcălesc pe cumpărători

Potrivit unor documente consultate de AFP, Comisia Europeană intenționează să prezinte miercuri, 11 noiembrie 2026, proiectul legislativ Digital Fairness Act. Inițiativa, coordonată de comisarul european pentru justiție și protecția consumatorilor, Michael McGrath, urmărește să elimine lacunele din legislația actuală și să ofere utilizatorilor mai mult control asupra experiențelor online.

Influencerii vor trebui să marcheze clar reclamele și colaborările plătite

Una dintre principalele schimbări vizează industria influencerilor, unde granița dintre recomandările personale și publicitatea plătită este adesea dificil de identificat.

Conform proiectului, creatorii de conținut vor trebui să semnaleze explicit materialele sponsorizate, folosind mențiuni clare precum „publicitate” sau „colaborare comercială”. Aceste informații vor trebui să fie ușor de observat, astfel încât utilizatorii să înțeleagă imediat când urmăresc o reclamă.

Deși publicitatea mascată este deja reglementată în Uniunea Europeană, noua legislație urmărește să consolideze obligațiile creatorilor și ale companiilor care îi plătesc pentru promovare.

O atenție specială va fi acordată copiilor. Brandurile nu vor mai putea solicita influencerilor să realizeze materiale comerciale prin care minorii sunt încurajați direct să cumpere produse sau să își convingă părinții să le achiziționeze.

Măsura ar putea avea un impact important asupra campaniilor desfășurate pe TikTok, Instagram și YouTube, unde publicitatea este frecvent integrată în videoclipuri de divertisment, provocări sau recomandări aparent spontane.

Adio reducerilor false și mesajelor care te presează să cumperi

Comisia Europeană vrea să interzică și practicile cunoscute drept dark patterns, adică tehnici de design prin care site-urile și aplicațiile influențează subtil deciziile utilizatorilor.

Un exemplu este afișarea unor mesaje precum „Doar două produse rămase în stoc” sau „Alte 50 de persoane se uită acum la acest articol”, atunci când informațiile nu sunt reale.

Astfel de mecanisme creează artificial senzația de urgență și îi pot determina pe cumpărători să ia decizii fără să analizeze suficient oferta. Problema a fost semnalată inclusiv în cazul unor platforme populare de comerț electronic, precum Shein.

Noile reguli ar urma să impună o transparență mai mare în privința prețurilor și să interzică prezentarea înșelătoare a disponibilității sau popularității produselor.

Bruxelles-ul urmărește și problema abonamentelor digitale. Platformele vor trebui să informeze utilizatorii când expiră o perioadă gratuită de testare, precizând data încheierii și suma care va fi percepută ulterior.

De asemenea, consumatorii ar trebui să aibă posibilitatea de a dezactiva funcții precum redarea automată a videoclipurilor și notificările fără legătură cu activitatea lor.

Jocurile video, vizate de restricții pentru protejarea copiilor

Industria jocurilor video ar putea fi una dintre cele mai afectate de viitoarea legislație europeană.

Proiectul prevede interzicerea mecanismelor de tip pay-to-win și pay-to-progress pentru minori. Aceste sisteme permit jucătorilor să obțină avantaje competitive sau să avanseze mai rapid în schimbul unor plăți.

Totodată, dezvoltatorii vor trebui să afișeze valoarea reală a monedelor virtuale utilizate în jocuri, astfel încât utilizatorii să poată înțelege cât cheltuiesc efectiv.

Măsurile vin într-un context în care microtranzacțiile au devenit o componentă importantă a industriei jocurilor video, iar sistemele de recompense și achiziții virtuale ridică tot mai multe întrebări privind protecția minorilor.

Potrivit unui alt proiect consultat de Reuters, companiile care încalcă viitoarele reguli ar putea risca amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală.

Deocamdată, însă, Digital Fairness Act este un proiect legislativ, nu o lege adoptată. După prezentarea oficială, documentul va trebui negociat și aprobat de Parlamentul European și de statele membre.

Dacă măsurile vor fi adoptate în forma propusă, ele se vor aplica și în România, schimbând semnificativ modul în care influencerii, magazinele online, platformele digitale și dezvoltatorii de jocuri își promovează produsele și serviciile.