Uniunea Europeană dă în judecată IBM și alte două companii pentru sistemul de control la frontiere. Tehnologia de sute de milioane de euro a provocat haos în aeroporturi

Uniunea Europeană dă în judecată IBM și alte două companii pentru sistemul de control la frontiere. Tehnologia de sute de milioane de euro a provocat haos în aeroporturi
Foto Profimedia
Ozana Mazilu
Google Urmărește pe Google
Uniunea Europeană a deschis un proces împotriva gigantului american IBM și a companiilor europene Atos și Leonardo, după întârzierile repetate în dezvoltarea noului sistem digital de control al frontierelor. Tehnologia, cunoscută sub denumirea Entry/Exit System (EES), a fost introdusă în octombrie 2025 pentru a moderniza verificarea călătorilor care intră și ies din spațiul Schengen, însă implementarea sa a fost marcată de probleme tehnice, defecțiuni și întârzieri semnificative în aeroporturile europene.

Potrivit The Guardian, existența procesului a fost dezvăluită de documentele financiare ale eu-LISA, agenția europeană responsabilă de administrarea sistemelor informatice de mari dimensiuni din domeniul securității și justiției. Acțiunea în instanță a fost depusă încă din 22 decembrie 2025, dar informațiile au devenit publice abia acum.

IBM, Atos și Leonardo, acuzate de întârzieri în dezvoltarea sistemului european

Procesul vizează un consorțiu format din IBM, compania franceză Atos și grupul italian Leonardo, specializat în tehnologie și apărare.

Cele trei companii au fost responsabile pentru dezvoltarea și întreținerea infrastructurii centrale a sistemului EES, unul dintre cele mai ambițioase proiecte de digitalizare a frontierelor europene.

Conform documentelor financiare ale eu-LISA, agenția a decis să utilizeze mijloacele contractuale și juridice disponibile pentru protejarea intereselor sale financiare, după întârzierile repetate în livrarea tehnologiei.

Acțiunea a fost introdusă la o instanță din Estonia, țara în care eu-LISA își are sediul.

Disputa dintre instituțiile europene și companiile contractante ar fi început cu mai mulți ani înainte de lansarea oficială a sistemului.

Potrivit informațiilor publicate inițial de Financial Times, corespondența dintre consorțiu și agenția europeană indică neînțelegeri privind termenele de livrare, întârzierile înregistrate și penalitățile financiare.

Contractul inițial pentru dezvoltarea sistemului a fost atribuit consorțiului în 2019, iar valoarea acestuia a crescut ulterior, pe măsură ce proiectul a întâmpinat dificultăți.

Totuși, eu-LISA a precizat că actualul proces privește exclusiv etapa de dezvoltare a sistemului și nu funcționarea sa prezentă.

Agenția susține că EES este operațional și că procedurile judiciare nu afectează serviciile oferite în prezent.

Comisia Europeană a confirmat, la rândul său, că nu este parte în proces și că disputa are legătură cu întârzierile înregistrate înaintea lansării.

Reprezentanții Atos au refuzat să comenteze situația, în timp ce IBM și Leonardo au fost contactate pentru explicații.

Noul sistem biometric a provocat cozi de până la trei ore în aeroporturi

Entry/Exit System a fost conceput pentru a înlocui treptat ștampilarea manuală a pașapoartelor cu înregistrări digitale ale intrărilor și ieșirilor din spațiul Schengen.

Sistemul colectează informații din documentele de călătorie, fotografii faciale și amprente digitale, permițând autorităților să verifice mai eficient identitatea persoanelor și durata șederilor.

Obiectivul principal este îmbunătățirea securității frontierelor și identificarea persoanelor care depășesc perioada legală de ședere.

În practică, însă, introducerea noilor proceduri a provocat dificultăți considerabile.

Mai multe aeroporturi europene au raportat defecțiuni ale terminalelor biometrice, întreruperi ale sistemului și timpi de așteptare care au ajuns la trei ore în perioadele aglomerate.

În unele cazuri, pasagerii au pierdut zborurile din cauza întârzierilor la controlul pașapoartelor, situație agravată de lipsa personalului necesar pentru gestionarea fluxurilor mari de călători.

Problemele nu s-au limitat la aeroporturi. Și punctele de frontieră terestre au înregistrat aglomerație, în special în zonele frecventate de turiști.

Playtech a relatat anterior despre problemele întâmpinate de nouă țări europene în aplicarea controalelor biometrice, după ce autoritățile au fost nevoite să adapteze temporar procedurile pentru a reduce întârzierile.

În Grecia, de exemplu, noul sistem biometric a provocat cozi uriașe la punctele de frontieră, afectând inclusiv călătorii care intrau în țară cu autoturisme sau autocare.

Ce înseamnă sistemul EES pentru români și cine trebuie să treacă prin verificările biometrice

Sistemul Entry/Exit se aplică persoanelor din țări terțe care călătoresc pentru șederi de scurtă durată în statele participante.

Spațiul Schengen include 29 de țări: 25 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, alături de Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Cetățenii români, în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene, nu sunt supuși înregistrării EES atunci când călătoresc folosind documentele românești.

În schimb, cetățenii statelor din afara Uniunii Europene și a spațiului Schengen, care nu beneficiază de o excepție legală, trebuie să parcurgă procedurile digitale de înregistrare.

Acestea presupun verificarea documentelor de călătorie și, la prima înregistrare, colectarea datelor biometrice necesare identificării.

Sistemul poate calcula automat perioada petrecută în spațiul Schengen și poate semnala situațiile în care un călător depășește durata permisă.

Introducerea tehnologiei face parte dintr-un proces mai amplu de digitalizare a frontierelor, care include și dezvoltarea unor sisteme suplimentare pentru verificarea călătorilor.

Totuși, utilizarea unor cantități mari de informații personale și biometrice a provocat și dezbateri privind protecția datelor. Playtech a relatat anterior inclusiv despre discuțiile dintre Uniunea Europeană și Statele Unite privind accesul la informațiile biometrice.

Procesul intentat IBM, Atos și Leonardo ridică acum și întrebări privind responsabilitatea companiilor care dezvoltă infrastructuri informatice esențiale pentru funcționarea instituțiilor europene.

Deocamdată, nu au fost făcute publice toate detaliile pretențiilor financiare formulate de eu-LISA, iar instanța nu a stabilit responsabilitatea companiilor implicate.

Cazul evidențiază însă dificultățile implementării unor proiecte tehnologice de mari dimensiuni, în special atunci când acestea trebuie să funcționeze simultan în numeroase țări, să proceseze date sensibile și să gestioneze milioane de călători.