Un medicament experimental ar putea elimina una dintre cauzele frecvente ale hipertensiunii. Efectele s-au menținut până la doi ani după oprirea tratamentului

Un medicament experimental ar putea elimina una dintre cauzele frecvente ale hipertensiunii. Efectele s-au menținut până la doi ani după oprirea tratamentului
Foto: Profimedia
Iulia Kelt
Google Urmărește pe Google

Un medicament numit baxdrostat ar putea schimba modul în care este tratată una dintre cauzele hipertensiunii arteriale. Într-un studiu de mici dimensiuni, pacienții care au primit tratamentul au continuat să aibă tensiunea arterială redusă chiar și la doi ani după ce au încetat să ia pastilele. Aproape un sfert dintre participanți nu au mai avut nevoie de niciun medicament pentru hipertensiune și au înregistrat valori normale ale tensiunii.

Rezultatele sunt considerate promițătoare de cercetătorii implicați, însă specialiștii avertizează că este prea devreme pentru a vorbi despre un tratament care vindecă definitiv boala. Un studiu mai amplu este în desfășurare pentru a verifica dacă efectul se menține la un număr mai mare de pacienți, scrie The Guardian.

Cum ar putea baxdrostat să trateze cauza hipertensiunii

Hipertensiunea arterială afectează peste un miliard de oameni la nivel mondial. În aproximativ 5-10% dintre cazuri, problema este provocată de o afecțiune numită hiperaldosteronism primar. Aceasta apare atunci când mici noduli sau tumori benigne de la nivelul glandelor suprarenale determină producerea unei cantități prea mari de aldosteron.

Acest hormon influențează modul în care rinichii gestionează sarea și apa din organism. Atunci când nivelul său este prea ridicat, rinichii rețin mai mult sodiu, ceea ce contribuie la creșterea tensiunii arteriale.

Tratamentul standard pentru hiperaldosteronismul primar presupune, în anumite situații, îndepărtarea chirurgicală a glandei suprarenale afectate. Intervenția nu rezolvă însă întotdeauna complet hipertensiunea, deoarece pot exista și alți factori care contribuie la această afecțiune.

Baxdrostat acționează diferit. Medicamentul face parte din categoria inhibitorilor sintezei aldosteronului și reduce producerea hormonului care contribuie la creșterea tensiunii. Astfel, tratamentul vizează direct unul dintre mecanismele biologice responsabile pentru apariția bolii.

Pacienții au avut tensiunea mai mică până la doi ani după tratament

Efectul neașteptat al medicamentului a fost observat într-un studiu restrâns, în care au fost urmăriți 14 pacienți cu hipertensiune asociată hiperaldosteronismului primar. Participanții au înregistrat îmbunătățiri importante ale tensiunii arteriale în timpul unei prime perioade de tratament de trei luni.

Ulterior, aceștia au continuat să ia baxdrostat zilnic, timp de șase până la 12 luni, după care au întrerupt administrarea. Medicii au verificat starea pacienților în perioada următoare și au constatat că valorile tensiunii arteriale au rămas mai mici chiar și la doi ani după oprirea medicamentului.

Profesorul Morris Brown, specialist în hipertensiune la Queen Mary University of London și coordonatorul cercetării, a declarat că rezultatele sunt foarte încurajatoare. Potrivit acestuia, puțin sub un sfert dintre participanți au renunțat complet la tratamentul pentru hipertensiune și au ajuns să aibă valori normale ale tensiunii arteriale.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista medicală New England Journal of Medicine. Dimensiunea redusă a studiului nu permite însă stabilirea cu certitudine a eficienței pe termen lung sau a proporției de pacienți care ar putea obține același rezultat.

De ce ar putea medicamentul să aibă efect chiar și după întreruperea administrării

Cercetătorii încearcă să înțeleagă de ce baxdrostat continuă să aibă efect după ce pacienții nu mai iau medicamentul. Una dintre ipoteze este că tratamentul ar putea distruge selectiv celulele din glandele suprarenale care produc cantități excesive de aldosteron.

Profesorul Morris Brown a pornit de la un experiment realizat pe șoareci în urmă cu aproximativ 20 de ani. Cercetarea respectivă a arătat că eliminarea genei necesare producerii aldosteronului duce la dispariția celulelor responsabile pentru secreția hormonului.

Specialistul suspectează că baxdrostat ar putea declanșa un proces asemănător. Prin blocarea producerii aldosteronului, medicamentul ar determina o creștere a nivelului unor molecule foarte reactive, numite specii reactive de oxigen. Acestea ar putea distruge selectiv celulele care produc în exces hormonul.

Mecanismul este deocamdată o ipoteză, iar echipa de cercetare încearcă să îl verifice prin experimente de laborator. Dacă va fi confirmat, ar putea explica de ce un tratament administrat pentru o perioadă limitată produce efecte care persistă mult timp după întrerupere.

Ce urmează pentru baxdrostat și când ar putea ajunge la pacienți

Profesorul Mason Freeman, de la Harvard University, implicat în cercetare, a avertizat că este prea devreme pentru a afirma că unii dintre participanți au fost vindecați. Un studiu mai amplu este deja în desfășurare pentru a determina cât de frecvent apare acest efect și cât timp se menține.

Dacă rezultatele vor fi confirmate, abordarea hiperaldosteronismului primar s-ar putea schimba semnificativ. În locul unor proceduri de diagnostic invazive și al intervențiilor chirurgicale, unii pacienți ar putea beneficia inițial de tratamentul cu inhibitori ai sintezei aldosteronului. Răspunsul la medicament ar putea ajuta medicii să stabilească mai ușor ce persoane au nevoie de investigații suplimentare.

Baxdrostat a fost aprobat în Statele Unite în 2026 pentru pacienții cu hipertensiune care nu poate fi controlată prin tratamentele existente. În Marea Britanie, medicamentul este evaluat de National Institute for Health and Care Excellence (NICE), instituție care stabilește recomandările privind accesul la tratamente în sistemul public de sănătate. O decizie favorabilă ar putea permite disponibilitatea sa prin NHS în 2027.