Tesla încearcă să elimine China dintr-o piesă-cheie a mașinii electrice. Ce sunt pământurile rare și de ce contează
Tesla a prezentat odată cu Cybercab un nou motor electric despre care Elon Musk afirmă că nu mai utilizează pământuri rare. Dincolo de formularea spectaculoasă, noutatea este relevantă mai ales pentru lanțul de aprovizionare al industriei auto, deoarece o mare parte din procesarea globală a acestor materiale este concentrată în China.
Tesla spune că noua unitate de propulsie este cu 18% mai mică și cu 25% mai ușoară decât alte sisteme performante comparabile și că eficiența a fost îmbunătățită. Compania nu a precizat însă procentul exact al câștigului de eficiență și nici materialul magnetic utilizat în locul elementelor rare.
Pământurile rare nu sunt în baterie, ci mai ales în motor
Termenul „pământuri rare” este deseori asociat greșit cu bateriile automobilelor electrice. În realitate, elemente precum neodimul, disprosiul, terbiul sau praseodimul sunt utilizate în principal pentru fabricarea magneților permanenți foarte puternici din anumite tipuri de motoare electrice.
O mașină electrică poate conține în jur de un kilogram de asemenea materiale în motor. Cantitatea pare mică pentru un singur vehicul, dar devine foarte mare atunci când vorbim despre milioane de automobile produse anual.
Tesla a folosit inițial motoare asincrone cu inducție, care nu aveau nevoie de magneți permanenți și implicit de pământuri rare. Odată cu Model 3, compania a trecut însă și la motoare cu magneți permanenți, mai compacte și eficiente în anumite regimuri de funcționare.
În 2023, Tesla anunțase deja intenția de a dezvolta un motor cu magneți permanenți fără pământuri rare. Noul sistem Cybercab pare să fie concretizarea acelui proiect, deși compania nu a explicat încă exact ce materiale folosește.
Miza cea mare este lanțul de aprovizionare, nu câteva procente de autonomie
Motoarele electrice actuale sunt deja extrem de eficiente. Chiar și variantele mai puțin performante convertesc peste 90% din energia electrică în energie mecanică, astfel încât câștigurile suplimentare de câteva procente nu schimbă radical autonomia unei mașini.
Avantajul noului motor Tesla pare să fie combinația dintre dimensiune, greutate și densitate de putere. Pentru Cybercab, unde fiecare centimetru și fiecare kilogram contează, o unitate de propulsie mai compactă poate permite o arhitectură generală mai eficientă.
Cybercab a fost certificat cu un consum de aproximativ 103 Wh/km, ceea ce îl plasează printre cele mai eficiente automobile electrice dezvoltate până acum. Evident, această performanță nu se datorează doar motorului: caroseria joasă, aerodinamica, masa și configurația cu două locuri contribuie major.
Miza geopolitică poate fi însă și mai importantă. China domină procesarea mai multor elemente rare, iar restricțiile de export introduse în ultimii ani au demonstrat cât de vulnerabile pot deveni industriile occidentale atunci când aprovizionarea depinde de un singur stat.
Pentru industria europeană, inclusiv pentru fabricile și furnizorii care produc componente auto în România, asemenea tehnologii pot deveni relevante pe termen lung. Eliminarea unui material critic dintr-o componentă produsă în milioane de exemplare reduce expunerea la fluctuații de preț, restricții comerciale și blocaje logistice.
Nu este însă o revoluție care transformă peste noapte mașina electrică. Tehnologia motoarelor fără pământuri rare există în mai multe forme, iar Tesla însăși a folosit în trecut motoare cu inducție. Realizarea importantă pare să fie obținerea unui motor foarte compact și eficient, potrivit pentru producție la scară mare, fără materialele care au devenit tot mai complicate din punct de vedere strategic.