Țara care taie masiv din stat și împinge AI-ul în administrație: aproape 9.000 de bugetari vor fi concediați
Noua Zeelandă pregătește una dintre cele mai dure reforme ale administrației publice din ultimii ani, într-un moment în care guvernele din întreaga lume caută să reducă cheltuielile și să accelereze digitalizarea serviciilor publice. Executivul de la Wellington vrea să elimine aproape 9.000 de locuri de muncă din sectorul public până la jumătatea anului 2029, ceea ce echivalează cu aproximativ 14% din posturile existente.
Anunțul a fost făcut de ministra Finanțelor, Nicola Willis, care a prezentat planul ca parte a unei strategii mai ample de reducere a cheltuielilor statului. Pe lângă concedieri, guvernul vrea tăieri bugetare succesive pentru majoritatea instituțiilor publice, reducerea numărului de agenții și departamente și o adoptare mult mai rapidă a inteligenței artificiale în administrație.
Stat mai mic, cheltuieli mai mici și presiune pe instituții
Potrivit planului anunțat de Willis, numărul funcționarilor publici ar urma să scadă la 55.000, față de aproximativ 63.700 la finalul anului 2025. În termeni practici, reducerea înseamnă 8.700 de angajați mai puțin în administrație, fără a fi incluse însă anumite categorii considerate esențiale.
Ministra Finanțelor a precizat că armata, profesorii și medicii nu vor fi vizați de aceste concedieri. Guvernul susține că, prin aceste măsuri, va economisi 2,4 miliarde de dolari neozeelandezi, adică aproximativ 1,4 miliarde de dolari americani, în perioada vizată.
Willis a argumentat că actuala dimensiune a sectorului public este nesustenabilă și prea costisitoare. În prezent, funcționarii publici reprezintă aproximativ 1,2% din populația de 5,3 milioane de locuitori a Noii Zeelande. După aplicarea planului, procentul ar urma să scadă la 1%.
Reforma nu se limitează însă la concedieri. Majoritatea agențiilor guvernamentale vor avea bugetele reduse cu 2% în bugetul care urmează să fie prezentat la finalul lunii mai. Dacă actualul guvern va fi reales, tăieri suplimentare de 5% pe an ar urma să fie aplicate în următorii doi ani.
Executivul condus de Partidul Național, aflat la putere din 2023, susține că administrația publică a crescut prea mult în perioada precedentului guvern laburist. Numărul funcționarilor ar fi urcat atunci de la 48.000 la 63.000, după eliminarea unui plafon impus anterior asupra angajărilor din sectorul public.
AI-ul devine argument pentru restructurarea administrației
Un element central al reformei este adoptarea mai rapidă a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale. Nicola Willis a spus că sectorul public nu a ținut pasul cu avansul AI și al tehnologiei, iar instituțiile vor fi obligate să accelereze folosirea acestor instrumente.
Mesajul guvernului este clar: administrația trebuie să devină mai eficientă, mai ieftină și mai puțin dependentă de structuri birocratice greoaie. Premierul Christopher Luxon a descris perspectiva unui sector public mai eficient drept „entuziasmantă” și a insistat că serviciul public nu trebuie să funcționeze ca o schemă artificială de creare a locurilor de muncă.
Declarațiile vin într-un context economic complicat pentru Noua Zeelandă, unde creșterea rămâne slabă, iar guvernul încearcă să demonstreze că poate readuce disciplina fiscală înaintea alegerilor programate în noiembrie. Luxon a câștigat capital politic prezentându-se drept un manager mai bun al economiei decât adversarii săi, iar această reformă este una dintre cele mai vizibile încercări de a susține acel mesaj.
Totuși, planul a declanșat reacții dure din partea opoziției și sindicatelor. Chris Hipkins, liderul Partidului Laburist și fost prim-ministru, a avertizat că o reducere de asemenea amploare nu poate avea loc fără afectarea serviciilor publice de primă linie. Din punctul său de vedere, tăierile vor fi resimțite inevitabil de cetățeni.
Sindicatele au mers și mai departe. Duane Leo, purtătorul de cuvânt al organizației care reprezintă mii de angajați din sectorul public, a descris măsurile drept un act de distrugere deliberată. Criticii spun că tehnologia și AI-ul pot ajuta administrația, dar nu pot fi invocate ca soluție magică pentru reducerea abruptă a personalului.
Deocamdată, guvernul nu a explicat exact cum va decide cine pleacă și cine rămâne. Concedierile nu vor avea loc imediat, dar direcția este deja stabilită: Noua Zeelandă vrea un stat mai mic, mai digitalizat și mai ieftin, chiar cu riscul unui conflict major cu funcționarii publici, opoziția și sindicatele.