Suprataxare cu încă 15 lei, pe lângă cea de 25 de lei aplicată de la jumătatea anului pentru comenzile online: decizie discutată la Bruxelles

România a introdus, de la 1 ianuarie 2026, o taxă logistică pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene, o măsură care are un impact direct asupra cumpărăturilor online.

Decizia a fost aplicată în lipsa unui consens la nivelul Uniunii Europene și plasează România într-o poziție singulară, alături de Italia, singurul alt stat membru care a adoptat o astfel de taxă în acest moment.

Diferența majoră constă însă în cuantum. În timp ce Italia percepe o taxă de doar doi euro pentru fiecare colet, România aplică un cost de 25 de lei, echivalentul a aproximativ cinci euro.

Potrivit unei analize realizate de Deloitte și citate de Agerpres, această abordare va duce, cel puțin în cazul României, la creșteri semnificative ale costurilor pentru achizițiile online din afara UE, cu efecte directe asupra consumatorilor.

De ce a fost introdusă taxa logistică și cum funcționează

Taxa logistică se aplică bunurilor achiziționate online de persoane fizice din state non-UE, atunci când valoarea totală a coletului este sub 150 de euro.

Până la finalul anului 2025, aceste importuri erau scutite de taxe, ceea ce a favorizat creșterea accelerată a comenzilor online din afara Uniunii. Noile reguli elimină această scutire și introduc un cost suplimentar fix per colet.

Motivul principal invocat la nivel european este creșterea explozivă a numărului de livrări de mică valoare. Comerțul electronic a devenit o componentă centrală a comportamentului de consum, aproximativ 70% dintre europeni achiziționând regulat produse online.

Vezi și:

UE își face „poliția vămilor”, iar Bucureștiul vrea să găzduiască noua agenție. Ce înseamnă asta, practic, pentru oameni și firme

În 2022, în Uniunea Europeană au fost importate aproximativ 1,2 miliarde de colete cu valoare redusă din afara UE. Numărul acestora s-a dublat în fiecare an, ajungând la 2,4 miliarde în 2023 și la 4,6 miliarde în 2024, ceea ce înseamnă peste 12 milioane de colete procesate zilnic.

Acest volum uriaș a pus presiune pe autoritățile vamale, care trebuie să gestioneze formalități, verificări și supravegherea fluxurilor comerciale.

Taxa logistică este gândită ca o modalitate de a compensa aceste costuri administrative. Totuși, statele membre nu au reușit să ajungă la un acord comun privind aplicarea ei, motiv pentru care doar România și Italia au decis să o introducă de la începutul lui 2026.

În România, obligația de plată a taxei nu revine direct consumatorului, ci furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei digitale care facilitează vânzarea.

Colectarea, declararea și virarea taxei către Agenția Națională de Administrare Fiscală este responsabilitatea firmelor de curierat, care trebuie să raporteze lunar livrările și să păstreze evidențele timp de cinci ani.

Ce urmează din a doua jumătate a anului 2026

Impactul financiar va fi amplificat din vara lui 2026, când va intra în vigoare o a doua taxă, de data aceasta agreată la nivelul Uniunii Europene.

Este vorba despre o taxă vamală de trei euro pentru fiecare articol importat prin comerț electronic din afara UE, indiferent de valoarea coletului, atâta timp cât aceasta se situează sub pragul de 150 de euro.

Aplicate cumulativ, cele două taxe vor crește semnificativ costul final al produselor comandate online din state non-UE.

În România, unde taxa logistică este deja la nivel maxim comparativ cu alte state, presiunea asupra consumatorilor va fi mai mare decât în alte piețe europene.

Specialiștii avertizează că aceste costuri ar putea deveni prohibitive pentru anumite categorii de produse cu preț redus.

În plus, regimul sancțiunilor este strict. Nedeclararea la timp a coletelor livrate din afara UE atrage amenzi cuprinse între 2.000 și 3.500 de lei, iar lipsa evidențelor detaliate poate fi sancționată cu amenzi de până la 10.000 de lei. În cazurile grave, colectarea taxei fără virarea ei către bugetul de stat poate atrage inclusiv răspundere penală.

Analiza Deloitte subliniază că toți actorii implicați în comerțul electronic – comercianți, platforme și firme de curierat – trebuie să se adapteze rapid la noile reguli.

În lipsa unor ajustări eficiente, costurile vor fi transferate inevitabil către consumatori, afectând bugetele acestora și reducând atractivitatea achizițiilor online din afara Uniunii Europene.

În contextul în care România aplică cea mai mare taxă logistică dintre statele UE care au adoptat această măsură, efectele economice vor fi resimțite mai intens, iar diferențele față de alte piețe europene ar putea influența comportamentul de consum în anii următori.

Cum va fi redusă factura la întreţinere, după ce proiectul „Plătești câtă căldură primești” a fost adoptat de Consiliul General. Explicaţii importante pentru bucureşteni