Sistemul autonom Tesla FSD a dus mașina la 78 km/h într-o zonă de 50: șoferul a primit amendă din cauza sistemului lui Elon Musk

Sistemul autonom Tesla FSD a dus mașina la 78 km/h într-o zonă de 50: șoferul a primit amendă din cauza sistemului lui Elon Musk
Tesla FSD depășește limita de viteză / foto: Electrek

Un șofer Tesla a primit amendă după ce sistemul Full Self-Driving a accelerat mașina până la 78 km/h pe un drum unde limita era de 50 km/h. Automobilul se afla în modul Standard, iar conducătorul susține că nu apăsa pedala de accelerație în momentul în care polițistul l-a măsurat cu radarul.

Incidentul s-a petrecut în Quebec, la mai puțin de două minute după activarea sistemului. Situația a fost cu atât mai neplăcută cu cât șoferul le prezenta funcția unor persoane care nu mai merseseră niciodată într-o Tesla cu FSD activat.

Conducătorul auto recunoaște că responsabilitatea îi aparține. Full Self-Driving nu transformă mașina într-un vehicul complet autonom, iar utilizatorul trebuie să monitorizeze permanent viteza, direcția și condițiile de trafic.

Problema semnalată nu este că sistemul poate circula puțin peste limită, ci faptul că Tesla a eliminat o setare prin care șoferul putea stabili exact abaterea maximă acceptată. Într-o zonă urbană din România, diferența dintre 50 și 78 km/h este suficient de mare pentru a atrage rapid atenția unui echipaj rutier.

Tesla a înlocuit limita aleasă de șofer cu cinci profiluri

În versiunile mai vechi, FSD permitea stabilirea unui prag personalizat peste limita legală. Utilizatorul putea alege, de exemplu, ca automobilul să nu depășească limita detectată cu mai mult de 5, 10 sau 15 km/h.

Setarea putea fi ajustată rapid și îi oferea șoferului control direct asupra vitezei maxime acceptate. Dacă drumul avea limita de 50 km/h și abaterea era stabilită la 10 km/h, sistemul încerca să rămână în jurul valorii de 60 km/h.

Odată cu versiunea 14 a FSD, Tesla a eliminat acest control și l-a înlocuit cu profilurile Sloth, Chill, Standard, Hurry și Mad Max. Fiecare modifică stilul general de conducere, dar nu îi permite utilizatorului să aleagă o limită numerică precisă.

Sloth poate circula sub limita legală, în timp ce Chill adoptă un comportament prudent. Standard încearcă să păstreze un ritm apropiat de traficul normal, iar Hurry și Mad Max devin progresiv mai agresive.

În cazul relatat, profilul Standard a considerat acceptabilă viteza de 78 km/h într-o zonă de 50. Diferența de 28 km/h este mult prea mare pentru a fi tratată drept o simplă adaptare la ritmul traficului.

Șoferul susține că modurile Sloth și Chill sunt adesea prea lente, în timp ce Standard alternează între un comportament timid și unul excesiv de rapid. Problema este lipsa unei opțiuni intermediare configurate de utilizator.

Tesla păstrează în software posibilitatea introducerii unei valori de viteză, dar aceasta funcționează în prezent doar ca avertizare, nu ca limită obligatorie pentru FSD. Din punct de vedere tehnic, compania ar putea adăuga un comutator prin care șoferul să decidă dacă valoarea este informativă sau trebuie respectată de sistem.

Șoferul răspunde pentru deciziile luate de software

Incidentul evidențiază una dintre contradicțiile sistemelor avansate de asistență. Producătorul lasă algoritmul să decidă viteza, dar responsabilitatea juridică și financiară rămâne în sarcina persoanei aflate la volan.

Șoferul trebuie să urmărească permanent vitezometrul și să intervină dacă mașina accelerează prea mult. În practică, însă, scopul unui asemenea sistem este tocmai reducerea numărului de intervenții, iar utilizatorul poate ajunge să aibă prea multă încredere în comportamentul automat.

Pe autostradă, proprietarul spune că Standard păstrează aproximativ 111 km/h, o viteză cu care se simte confortabil. Pe drumurile obișnuite a început însă să folosească FSD mai rar, deoarece nu poate anticipa cât de rapid va decide mașina să circule.

Pentru un șofer român, scenariul este ușor de înțeles. În multe localități, limita se schimbă rapid de la 90 sau 70 km/h la 50 km/h. Dacă sistemul citește târziu indicatorul, folosește date greșite din hartă sau consideră că traficul permite o abatere mare, câteva secunde sunt suficiente pentru depășirea serioasă a vitezei.

Situația devine și mai complicată în zonele cu restricții temporare, lucrări, treceri pentru pietoni sau limite de 30 km/h în apropierea școlilor. Algoritmul trebuie să interpreteze nu doar semnul, ci și contextul, iar șoferul trebuie să fie pregătit să corecteze imediat decizia.

Cele cinci profiluri simplifică interfața, dar reduc controlul fin. O persoană poate prefera accelerații line, dar să accepte o viteză ușor peste limită. Alta poate dori accelerații rapide, dar respectarea strictă a pragului legal. Un singur profil nu poate reprezenta toate aceste preferințe.

Tesla promovează dezvoltarea FSD prin ideea că sistemul poate lua tot mai multe decizii fără instrucțiuni explicite. Incidentul arată însă că eliminarea comenzilor manuale nu reprezintă întotdeauna progres. Atunci când șoferul este cel care primește amenda, este firesc să poată stabili clar viteza maximă acceptată.

O setare numerică nu ar elimina obligația de supraveghere și nici riscul unor erori. Ar oferi însă o barieră suplimentară între o decizie neașteptată a algoritmului și radarul poliției. Până când Tesla readuce această opțiune, utilizatorul trebuie să trateze FSD ca pe un asistent care poate greși, nu ca pe un șofer căruia îi poate delega complet controlul, conform Electrek.