Semnul de pe față care poate avertiza asupra riscului de infarct și AVC. Cercetătorii l-au urmărit timp de 10 ani
Un semn aparent inofensiv, observat de multe ori în jurul ochilor și tratat în primul rând ca o problemă estetică, ar putea oferi informații importante despre sănătatea inimii și a vaselor de sânge. Un studiu amplu realizat de cercetători de la Stanford University arată că persoanele cu xantelasmă – depozite gălbui sau alb-gălbui care apar pe pleoape – au avut un risc semnificativ mai mare de infarct, accident vascular cerebral și atac ischemic tranzitoriu în anii care au urmat diagnosticului.
Cercetarea, prezentată recent și de ScienceAlert, a fost publicată în revista Atherosclerosis și a analizat aproape 36.000 de persoane. Rezultatele sugerează că xantelasma ar putea deveni un marker vizibil care să îi determine pe medici să verifice mai atent factorii de risc cardiovascular, chiar și atunci când pacientul ajunge inițial la dermatolog sau oftalmolog doar din motive estetice.
Ce este xantelasma și de ce apare în jurul ochilor
Xantelasma apare sub forma unor pete sau mici plăci gălbui, ușor reliefate, cel mai adesea în apropierea colțului interior al pleoapelor. Acestea se formează atunci când anumite celule ale sistemului imunitar, numite macrofage, acumulează colesterol și alte grăsimi.
Afecțiunea este frecvent asociată cu niveluri ridicate ale lipidelor din sânge, deși poate apărea și la persoane ale căror analize de colesterol sunt în limite considerate normale. Pe Playtech am prezentat anterior cazul unui bărbat care dezvoltase depozite vizibile de colesterol în urma unei diete extreme, după ce nivelul colesterolului său total depășise 1.000 mg/dL.
Legătura cu bolile cardiovasculare i-a interesat pe cercetători deoarece un proces asemănător de acumulare a grăsimilor are loc și în ateroscleroză. În această boală, colesterolul și alte substanțe formează plăci în pereții arterelor, îngustând vasele și crescând probabilitatea apariției unui infarct sau accident vascular cerebral.
Problema este că ateroscleroza se poate dezvolta timp de ani fără simptome clare. Tocmai de aceea, un semn exterior ușor de identificat ar putea fi util pentru depistarea persoanelor care au nevoie de o evaluare cardiovasculară mai atentă.
Riscul de AVC a fost de peste trei ori mai mare în primul an
Cercetătorii au analizat datele medicale a 17.925 de persoane diagnosticate cu xantelasmă și le-au comparat cu același număr de persoane fără această afecțiune. Grupurile au fost ajustate statistic pentru a fi cât mai asemănătoare, iar pacienții care avuseseră deja infarct, AVC sau atac ischemic tranzitoriu înaintea perioadei analizate au fost excluși.
Diferențele au fost evidente chiar din primul an. Aproximativ 1% dintre persoanele cu xantelasmă au suferit un infarct, comparativ cu 0,35% în grupul de control. În cazul accidentului vascular cerebral, procentele au fost de 0,95% față de 0,30%, ceea ce corespunde unui risc relativ de peste trei ori mai mare. Pentru atacul ischemic tranzitoriu, cunoscut popular drept „mini-AVC”, valorile au fost de 0,60% și 0,19%.
Este importantă diferența dintre riscul relativ și cel absolut. Procentele absolute au rămas mici, așa că prezența xantelasmei nu înseamnă că o persoană va suferi inevitabil un infarct sau AVC. Studiul arată doar că astfel de evenimente au fost mai frecvente în grupul cu xantelasmă.
Diferența s-a menținut și după perioade mai lungi. La zece ani, infarctul apăruse la 3,13% dintre persoanele cu xantelasmă, față de 1,73% în grupul de control. Pentru AVC, procentele au fost de 3% comparativ cu 1,53%, iar pentru atacurile ischemice tranzitorii, 2% față de 1,13%.
Petele de pe pleoape nu provoacă infarctul
Una dintre concluziile importante este că xantelasma nu trebuie privită drept cauza problemei. Nu există dovezi că depozitele de grăsime de pe pleoape provoacă infarctul sau accidentul vascular cerebral. Mai degrabă, acestea ar putea fi un semnal exterior al unor procese care se desfășoară și în alte părți ale organismului.
Interesant este și faptul că asocierea cu evenimentele cardiovasculare s-a menținut inclusiv atunci când cercetătorii au analizat separat persoanele cu și fără niveluri anormale de lipide în sânge. Asta sugerează că simpla măsurare a colesterolului nu explică întreaga relație.
Pe Playtech, cardiologul dr. Nicușor Lovin explica de ce dislipidemia poate evolua mult timp fără simptome, uneori până când prima manifestare serioasă este chiar infarctul sau accidentul vascular cerebral. Hipertensiunea reprezintă un alt factor major care poate evolua „tăcut”, iar depistarea timpurie a tensiunii arteriale crescute poate reduce riscul unor complicații severe.
Ce înseamnă dacă observi asemenea pete în jurul ochilor
Studiul nu transformă xantelasma într-un test pentru infarct și nici nu poate prezice dacă sau când va avea loc un eveniment cardiovascular. Este o cercetare observațională, astfel că poate identifica o asociere, dar nu poate demonstra că xantelasma produce direct creșterea riscului.
Autorii consideră însă că apariția acestor depozite ar putea reprezenta un motiv bun pentru evaluarea factorilor clasici de risc: colesterol, trigliceride, tensiune arterială, diabet, fumat, greutate și antecedente familiale. Cercetătorii subliniază că mulți dintre pacienții cu xantelasmă ajung la medic doar pentru îndepărtarea cosmetică a petelor, deși pot exista în paralel factori cardiovasculari nediagnosticați sau insuficient controlați.
Dacă observi asemenea depozite în jurul pleoapelor, nu trebuie să presupui automat că ai ateroscleroză sau că urmează să faci infarct. Le poți însă considera un motiv pentru a discuta cu medicul și pentru a verifica principalii factori de risc. Mai ales că o mare parte dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite sau întârziate prin controlul factorilor modificabili, după cum explică și specialiștii în materialul Playtech despre prevenirea bolilor de inimă.
Noua cercetare transformă astfel un detaliu aparent cosmetic într-un posibil indiciu medical important. Xantelasma nu este un diagnostic pentru o boală cardiovasculară, dar ar putea fi unul dintre acele semnale vizibile care îi ajută pe medici să descopere riscul înainte ca primul simptom să fie unul mult mai grav.