Românii învață de pe TikTok și ChatGPT cum să-și drămuiască banii. Aproape jumătate n-ar avea cu ce trăi o lună dacă și-ar pierde venitul principal

Chiria, facturile și cumpărăturile nu se opresc atunci când dispare salariul. Pentru aproape jumătate dintre participanții la un studiu realizat de Cult Market Research pentru BCR, pierderea venitului principal al gospodăriei ar pune rapid în dificultate bugetul familiei: resursele disponibile nu ar acoperi nici măcar o lună de cheltuieli.

Cercetarea surprinde și felul în care oamenii încearcă să înțeleagă mai bine banii. Instrumentele de inteligență artificială, precum ChatGPT, au depășit TikTok între sursele de informare financiară. Totuși, încrederea în propriile cunoștințe este adesea mai mare decât ar justifica rezultatele testului.

Aproape jumătate nu ar putea acoperi o lună fără venitul principal

Potrivit prezentării studiului BCR și Cult Market Research, 26% dintre respondenți declară că nu au economii pentru urgențe. Alți 10% și-ar putea acoperi cheltuielile pentru mai puțin de o săptămână, iar 12% pentru cel puțin o săptămână, dar mai puțin de o lună. Împreună, aceste categorii reprezintă 48% din eșantion.

Întrebarea urmărește cât timp ar putea continua gospodăria să-și plătească traiul fără împrumuturi și fără ca persoana să fie nevoită să se mute. La celălalt capăt, 15% spun că ar avea resurse pentru minimum șase luni.

Veniturile mici limitează posibilitatea de a pune bani deoparte. În același sondaj, 12% declară că banii familiei nu ajung nici pentru strictul necesar, iar 19% spun că acoperă numai aceste nevoi. Datele nu justifică, așadar, explicarea lipsei economiilor exclusiv prin necunoașterea regulilor financiare.

Instrumentele AI depășesc TikTok ca sursă de informare

În privința informațiilor economice și financiare întâlnite în ultimele șase luni, 19% indică aplicații sau instrumente AI, precum ChatGPT, iar 14% menționează TikTok. Categoria din chestionar include mai multe servicii de inteligență artificială, nu doar produsul OpenAI.

Televiziunea conduce cu 46%, urmată de bănci și alte instituții financiare, cu 33%. Site-urile sau comunicările instituțiilor publice apar cu 28%, iar publicațiile online cu 27%. Întrebarea permitea alegerea mai multor surse.

Aceste rezultate nu demonstrează că folosirea platformelor provoacă dificultăți financiare. Ele fac însă relevantă verificarea informațiilor, un subiect discutat și în analiza Playtech despre câți români verifică ceea ce găsesc pe internet.

Oamenii se cred mai pregătiți decât arată răspunsurile

Deși 40% își evaluează cunoștințele financiare drept ridicate sau foarte ridicate, scorul mediu este de 7,53 răspunsuri corecte din 12, echivalentul notei 6,28 din 10. Aproximativ 3% au răspuns corect la toate întrebările.

Doar 47% au identificat corect că, atunci când prețurile cresc, banii păstrați acasă permit cumpărarea unei cantități mai mici de produse. În schimb, 82% au ales reacția corectă la o tentativă de fraudă: ignorarea mesajului și contactarea băncii printr-un canal oficial.

Diferența dintre utilizarea zilnică și înțelegerea unui instrument apare și în datele despre accesul la internet și competențele digitale din România. Familiaritatea cu telefonul sau cu plățile online nu garantează înțelegerea tuturor deciziilor financiare.

Sondajul a inclus 500 de respondenți intervievați online. Autorii îl prezintă drept reprezentativ pentru populația urbană, cu o marjă de eroare de ±4,3%, astfel că rezultatele trebuie citite în limitele acestui eșantion.

Un semnal radio de la o planetă i-a surprins pe astronomi. Ce ar putea explica descoperirea venită de la 63 de ani-lumină