Românii aruncă anual peste 3,45 milioane de tone de mâncare. Cât ajunge la gunoi, în timp ce 27% din populație este expusă riscului de sărăcie

România se confruntă cu un paradox greu de ignorat: milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an, în timp ce o parte importantă a populației are dificultăți în a-și asigura nevoile de bază. Datele prezentate miercuri, 9 septembrie, de Federația Băncilor pentru Alimente din România (FBAR) arată dimensiunea problemei.

Peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi în România, în condițiile în care mai mult de 27% din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială. În același timp, o parte dintre produsele care altfel ar fi distruse pot fi recuperate și transformate în milioane de mese pentru oamenii aflați în dificultate.

Peste 3,45 milioane de tone de alimente sunt risipite anual în România

Cantitatea raportată de FBAR înseamnă, în medie, peste 9.400 de tone de alimente risipite în fiecare zi. Dacă împărțim cele 3,45 milioane de tone la cele 365 de zile ale anului, rezultă aproximativ 9.452 de tone pe zi.

Raportată la o populație de aproximativ 19 milioane de persoane, cantitatea ar însemna în jur de 180 de kilograme de alimente pe an pentru fiecare locuitor. Este însă o medie statistică și nu înseamnă că fiecare român aruncă personal această cantitate. Risipa totală include pierderi produse în diferite etape ale lanțului alimentar, nu doar mâncarea aruncată în gospodării.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Cifrele devin cu atât mai relevante în contextul situației sociale. Potrivit datelor prezentate de Federația Băncilor pentru Alimente, peste 27% din populația României este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Peste 20 de milioane de porții de hrană au fost salvate într-un singur an

O parte dintre alimentele care riscă să fie aruncate ajung însă la persoanele care au nevoie de ele. În 2025, rețeaua Băncilor pentru Alimente a recuperat peste 10.000 de tone de produse, care au fost transformate în aproximativ 20 de milioane de porții de hrană.

Alimentele au ajuns la 326.364 de persoane vulnerabile, prin intermediul a 854 de organizații partenere. La operațiune au participat și 183 de donatori din mediul de afaceri.

Vezi și:

Bananele care nu se mai înnegresc după ce sunt tăiate ar putea ajunge în magazine. Au fost modificate genetic cu CRISPR

Ce poți face dacă ghena blocului miroase insuportabil. Pașii legali pe care îi ai la dispoziție

Ritmul de recuperare a alimentelor a crescut puternic în 2026. Numai în primele șase luni ale acestui an, rețeaua a redistribuit 8.555 de tone de alimente, dintre care 7.589 de tone au fost produse salvate direct de la distrugere.

Acestea au însemnat echivalentul a 17,1 milioane de mese calde sau pachete cu alimente. În medie, aproape 300.000 de persoane au beneficiat lunar de ajutor, iar 111.822 dintre beneficiari au fost copii.

Ce se întâmplă cu alimentele care nu mai pot fi vândute

Nu toate produsele care nu mai ajung pe raft sau nu mai pot fi comercializate sunt improprii consumului. Unele sunt în apropierea datei de expirare, altele provin din stocuri excedentare sau au mici defecte ale ambalajului.

Legea privind diminuarea risipei alimentare permite ca astfel de produse, dacă sunt încă sigure pentru consum, să fie transferate gratuit către organizații care le redistribuie persoanelor vulnerabile. Companiile care fac astfel de transferuri pot beneficia, în condițiile prevăzute de lege, de deductibilitate fiscală și de scutire de TVA.

În România funcționează în prezent o rețea de nouă bănci regionale pentru alimente, în București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța, Craiova și Galați. Scopul lor este tocmai recuperarea surplusului alimentar de la producători, distribuitori și comercianți și redistribuirea acestuia către organizațiile care lucrează cu persoane vulnerabile.

Pentru produsele care necesită temperatură controlată, rețeaua dispune de 31 de autoutilitare frigorifice, iar cele nouă depozite regionale au împreună o suprafață de 3.831 de metri pătrați.

Aproape 100 de milioane de porții de hrană în zece ani

Anul acesta se împlinesc zece ani de la înființarea primei Bănci pentru Alimente din România, deschisă la București în 2016. De atunci și până în iunie 2026, rețeaua a preluat peste 49.000 de tone de produse.

Dintre acestea, aproximativ 44.000 de tone au fost alimente salvate de la distrugere. Cantitatea recuperată în cei zece ani este echivalentă cu peste 96 de milioane de porții de hrană oferite persoanelor aflate în dificultate.

Dimensiunea acestor cifre arată însă și cât de mare rămâne potențialul nevalorificat. Cele peste 10.000 de tone recuperate de băncile pentru alimente în 2025 reprezintă doar o mică parte în comparație cu cele peste 3,45 milioane de tone de alimente despre care FBAR spune că sunt risipite anual în România.

Reducerea risipei nu ține doar de comportamentul consumatorilor. Surplusurile apar de-a lungul întregului circuit al alimentelor, iar recuperarea lor presupune colaborarea producătorilor, magazinelor, distribuitorilor, organizațiilor sociale și autorităților. Rețeaua Băncilor pentru Alimente funcționează tocmai ca o legătură între companiile care au produse în surplus și organizațiile care le pot duce mai departe către persoanele care au nevoie de ele.

REVIEW Roborock Qrevo Edge 2 Flow – robotul cu mop tip rolă care se curăță singură și intră sub mobilă