România, o țară străină pentru copiii întorși din diaspora. Cum se descurcă la școală după ani petrecuți peste hotare

România, o țară străină pentru copiii întorși din diaspora. Cum se descurcă la școală după ani petrecuți peste hotare
Foto: Profimedia
Ionuț Vieriu
Google Urmărește pe Google

Pentru unii copii reveniți din diaspora, intrarea într-o școală din România înseamnă să învețe să scrie mai bine în română, să urmărească explicațiile profesorilor și să se obișnuiască cu alte metode de predare. La Școala Gimnazială „Colonel Constantin Langa” din Miroslava, județul Iași, învață 17 copii întorși în ultimii ani din străinătate, iar elevii și profesorii povestesc dificultățile reacomodării.

Daiana a revenit din Marea Britanie și s-a obișnuit greu cu dictarea

Daiana Ciubotaru avea trei ani când a plecat în Marea Britanie, unde tatăl său își găsise de lucru, la Londra. Familia a decis să locuiască împreună acolo, iar întoarcerea în România a avut loc în urmă cu doi ani.

„Mama mea a decis că «Hai să venim şi noi acolo», că ar fi mai uşor pentru noi toți, ca o familie, să fim împreună”, povestește adolescenta, potrivit Digi24.

La revenire, cunoștințele de limba română nu erau suficiente pentru a urmări cu ușurință toate activitățile de la școală.

„Mi-a fost foarte greu să scriu pe foaie ce îmi spune profesorul. Pentru că eu știam cum să scriu, știam cum să citesc, dar nu la nivelul care trebuia. În Anglia nu se dictează deloc. Adică scrie la tablă, tu scrii”, spune Daiana.

Cu ajutorul profesorilor și al colegilor, adolescenta a reușit să se adapteze. Experiența sa este una dintre cele prezentate într-un reportaj despre copiii reveniți din diaspora.

Citește și: De ce se întorc în România tinerii plecați la studii în străinătate. Ce găsesc acasă și cu ce se obișnuiesc cel mai greu

Înțeleg româna, dar le este greu să scrie și să se exprime

Un alt elev de la școala din Miroslava a locuit 12 ani în Madrid. Pentru el, revenirea a însemnat trecerea de la limba folosită aproape zilnic în Spania la cerințele unei școli în care toate disciplinele sunt predate în română.

„Este o altă limbă, pe care eu nu am vorbit-o foarte mult timp. Am vorbit spaniolă. Am stat 12 ani în Madrid, iar când am venit în România, mi s-a părut o lume complet diferită”, povestește elevul.

Directoarea școlii, Diana Deliu, spune că dificultățile apar inclusiv atunci când copiii înțeleg conversațiile în limba română. Exprimarea în scris și înțelegerea conținuturilor de la diferite materii rămân obstacole.

„Bariera lingvistică este o problemă, pentru că ei înțeleg limba română, dar e greu să se exprime, să scrie, să înțeleagă tot ceea ce este la o disciplină”, explică Diana Deliu.

Profesoara Mădălina Ungureanu atrage atenția și asupra efortului necesar reacomodării:

„E posibil să devină puțin suprasolicitați, astfel că ar trebui să facă un efort suplimentar, să înțeleagă, să se adapteze”.

Citește și: De ce aleg tot mai mulți tineri români să studieze în străinătate. Diferențele dintre facultățile din România și cele din Europa

Ce sprijin cer specialiștii pentru elevii reveniți

Specialiștii intervievați susțin finanțarea unor programe dedicate copiilor întorși în țară. O altă măsură propusă privește pregătirea profesorilor care lucrează cu elevi pentru care româna nu a fost limba principală de școlarizare.

„E nevoie de formarea unor cadre didactice specializate în domeniul predării limbii române ca limbă străină”, afirmă Gabriela Haja, cercetător în cadrul Academiei Române.

Propunerea vizează sprijinul lingvistic necesar adaptării la școală.

La Iași, Inspectoratul Școlar Județean, Institutul de Filologie Română „Al. Philippide” și Fundația Euroed derulează în 2026 proiectul „Adaptarea socio-lingvistică la elevii români proveniți din străinătate”. Cercetarea urmărește dificultățile de integrare școlară și socială ale copiilor reveniți în municipiul Iași.

Pe baza rezultatelor, partenerii își propun să realizeze materiale didactice, un instrument de evaluare a progresului și un plan de intervenție care să implice școala, familia și organizațiile neguvernamentale. Proiectul prevede și elaborarea unui protocol de primire și însoțire socio-educativă a elevilor, adaptat nevoilor acestora.

Playtech Icon
Playtech
Descarcă gratuit aplicația Playtech.ro din Google Play
Descarca
×