Poate un magazin să refuze plata cu cardul? Ce spune legislația și unde există excepții

Poate un magazin să refuze plata cu cardul? Ce spune legislația și unde există excepții
Foto: Profimedia
Ionuț Vieriu
Google Urmărește pe Google

Plata cu cardul a devenit o opțiune tot mai folosită de români, însă există situații în care un client poate ajunge la casă și să audă că plata electronică nu este disponibilă. Începând cu 1 ianuarie 2026, legislația din România a extins obligațiile comercianților privind acceptarea plăților prin mijloace moderne, astfel că un magazin nu mai poate refuza pur și simplu plata electronică dacă intră în categoria entităților obligate de lege.

Ce s-a schimbat din 2026

Regulile privind plata cu cardul au fost consolidate prin modificările aduse OUG nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată. Noile prevederi extind obligația de a oferi clienților posibilitatea de a utiliza mijloace electronice de plată, eliminând pragurile minime de încasări de la care această măsură devine obligatorie. Obligația nu se referă exclusiv la terminalul POS clasic. Legislația utilizează noțiunea generală de „mijloc modern de plată”, ceea ce permite comercianților să adopte diverse soluții de plată digitală (SoftPOS, cod QR, aplicații mobile), în funcție de specificul activității lor.

Obligația nu se referă exclusiv la terminalul POS clasic. Legislația utilizează noțiunea de „mijloc modern de plată”, ceea ce permite utilizarea unor soluții de plată electronică, în funcție de modalitatea pusă la dispoziție de comerciant.

Prin urmare, un client nu ar trebui să pornească de la ideea că fiecare comerciant este obligat să aibă neapărat un anumit model de POS. Important este ca, în situațiile în care legea impune această obligație, comerciantul să ofere o modalitate legală prin care plata să poată fi făcută printr-un mijloc modern.

Poate magazinul să spună „doar numerar”?

În cazul unui comerciant care intră sub incidența obligației prevăzute de OUG nr. 193/2002, refuzul sistematic de a pune la dispoziția clienților o modalitate de plată modernă nu este în acord cu cerințele introduse prin modificările aplicabile din 2026. Legea a eliminat vechiul prag de încasări care condiționa, în anumite situații, obligația de acceptare a plăților electronice.

Asta înseamnă că un magazin nu poate invoca pur și simplu faptul că are vânzări mici pentru a considera că nu trebuie să ofere o astfel de modalitate de plată, dacă se află într-o categorie pentru care obligația este aplicabilă. Modificarea urmărește tocmai extinderea accesului la plăți moderne pentru clienți.

Există însă o diferență între refuzul de a accepta plata electronică și situația în care plata nu poate fi efectuată temporar din motive tehnice sau din cauza unor probleme ale serviciului de plată. Într-o asemenea situație, trebuie analizate circumstanțele concrete și obligațiile comerciantului.

Există și excepții de la obligație

Legea nu stabilește o regulă absolută care să se aplice fără nicio excepție tuturor situațiilor. Una dintre excepțiile importante vizează entitățile care efectuează toate operațiunile de plată și încasare exclusiv prin conturi deschise la instituții de credit.

În acest caz, prevederile referitoare la obligația de a accepta plăți prin mijloace moderne nu se aplică în același mod. Excepția este prevăzută expres în cadrul modificărilor aduse OUG nr. 193/2002.

De aceea, atunci când un client întâlnește un comerciant care nu acceptă plata cu cardul, nu este suficient să se constate că „nu are POS”. Trebuie verificat dacă acel comerciant intră efectiv în categoria celor obligați să ofere mijloace moderne de plată și dacă se află într-una dintre situațiile exceptate de lege.

Plata cu cardul nu înseamnă doar POS

O altă schimbare importantă este faptul că legislația nu limitează noțiunea de plată modernă la terminalul POS. Legea nr. 239/2025 definește „mijlocul modern de plată” prin raportare la Codul de procedură fiscală, iar cadrul legislativ permite utilizarea mai multor soluții pentru efectuarea plăților.

În practică, acest lucru înseamnă că obligația comerciantului poate fi îndeplinită și prin alte soluții moderne de plată, nu neapărat printr-un terminal fizic clasic. Important este ca metoda oferită să se încadreze în categoria mijloacelor moderne prevăzute de legislație.

Pentru client, consecința este simplă: dacă magazinul are obligația legală de a accepta astfel de plăți, comerciantul trebuie să pună la dispoziție o soluție corespunzătoare. Nu este însă obligatoriu ca fiecare magazin să ofere exact aceeași tehnologie de plată.

Ce se întâmplă dacă un comerciant nu respectă legea

Nerespectarea obligațiilor privind acceptarea plăților moderne poate atrage sancțiuni. Informațiile publicate în legătură cu modificările legislative arată că amenzile pot ajunge la valori importante, în funcție de abaterea constatată și de prevederea legală încălcată.

În cazul unui control, situația comerciantului este analizată în funcție de obligațiile care îi revin și de modul în care acestea sunt respectate. De aceea, nu orice situație în care un client nu reușește să achite cu cardul înseamnă automat că magazinul a comis o contravenție.

Un exemplu diferit este situația în care există o problemă temporară a terminalului sau a infrastructurii de plată. Pentru stabilirea unei eventuale încălcări trebuie analizate circumstanțele concrete, inclusiv dacă magazinul avea obligația legală de a accepta mijloace moderne și dacă problema a fost una temporară sau reprezintă refuzul efectiv de a oferi această posibilitate.

Ce trebuie să știe clientul

Pentru cumpărător, regula introdusă din 2026 este importantă deoarece plata electronică a devenit parte din obligațiile impuse unui număr mai mare de comercianți. Totuși, existența unei obligații generale trebuie privită împreună cu excepțiile prevăzute de lege.

Un client care întâlnește un magazin unde i se spune că se poate plăti doar numerar poate cere informații despre modalitățile de plată disponibile. Dacă situația pare să contravină obligațiilor legale ale comerciantului, aceasta poate fi sesizată autorităților competente, care sunt cele care pot verifica dacă există o încălcare a legislației.

Așadar, răspunsul la întrebarea „Poate un magazin să refuze plata cu cardul?” depinde de situația concretă. În 2026, comercianții și alte entități vizate de OUG nr. 193/2002 trebuie, în principiu, să ofere posibilitatea utilizării unor mijloace moderne de plată, însă legea prevede și situații exceptate, iar existența unei probleme tehnice temporare nu trebuie confundată automat cu refuzul ilegal al plății electronice.