Pentagonul ar fi folosit Grok, AI-ul lui Elon Musk, pentru atacuri cu mii de rachete în Iran. Dezvăluirea care reaprinde frica de războiul condus de algoritmi

Pentagonul ar fi folosit Grok, AI-ul lui Elon Musk, pentru atacuri cu mii de rachete în Iran. Dezvăluirea care reaprinde frica de războiul condus de algoritmi
Foto: Playtech

Administrația Trump ar fi folosit Grok, chatbotul dezvoltat de compania xAI a lui Elon Musk, în operațiuni militare din Iran, potrivit unei declarații depuse în instanță de un oficial de rang înalt din Pentagon. Informația ridică întrebări majore despre rolul inteligenței artificiale în conflictele moderne, mai ales în contextul în care atacurile americane și israeliene din Iran au fost deja criticate pentru numărul mare de victime civile.

Potrivit declarației citate de The Independent, Grok ar fi fost folosit în operațiuni care au implicat peste 2.000 de muniții lansate asupra a 2.000 de ținte distincte, într-un interval de 96 de ore. Afirmația vine din partea lui Cameron Stanley, responsabilul Pentagonului pentru digitalizare și inteligență artificială, care a susținut că funcționarea infrastructurii xAI este „o chestiune de securitate națională”.

Cum a ajuns Grok în centrul unui dosar despre poluare

Dezvăluirea nu a apărut într-un raport militar, ci într-un proces intentat de NAACP împotriva xAI. Organizația acuză compania lui Elon Musk că operează turbine pe gaz pentru alimentarea unor centre de date fără autorizațiile necesare și fără controalele de poluare impuse de legislația americană.

În apărarea companiei, administrația americană a susținut că aceste centre de date sunt esențiale pentru securitatea națională. Mai exact, infrastructura care susține Grok ar putea oferi capacitate energetică suplimentară în cazul unui conflict armat sau al unei crize majore, potrivit documentelor depuse în instanță.

Cameron Stanley a transmis că Grok se numără printre puținele modele de inteligență artificială capabile să susțină aplicații de securitate națională. Oficialul a mai spus că produsul xAI ar avea funcții care nu se regăsesc în alte modele avansate și că Pentagonul ar fi afectat sever dacă instanța ar limita dezvoltarea, actualizarea sau folosirea acestuia.

Victime civile și întrebări despre țintele alese de AI

Controversa este amplificată de atacurile recente din Iran, unde loviturile americane ar fi provocat sute de victime civile. Una dintre cele mai grave situații investigate vizează un atac asupra unei școli de fete din Minab, unde ar fi murit cel puțin 175 de persoane, majoritatea copii.

Analiști independenți au sugerat că sistemele AI folosite pentru identificarea țintelor ar fi putut contribui la tragedie, mai ales dacă datele analizate nu au fost verificate suficient de oameni sau dacă hărțile folosite nu erau actualizate. Pentagonul folosește deja sistemul Maven Smart System, al Agenției Naționale de Informații Geospațiale, pentru a organiza date și pentru a sprijini deciziile militare.

Oficial, aceste sisteme nu creează singure ținte, ci indică posibile puncte de interes pentru serviciile de informații militare. Totuși, diferența dintre „sprijin decizional” și „automatizare periculoasă” devine tot mai greu de stabilit atunci când rezultatul final este lansarea de rachete asupra unor obiective reale.

Congresul american cere reguli mai dure

Mai mulți democrați din Congresul SUA vor acum reguli stricte pentru folosirea inteligenței artificiale în armată. Senatoarea Kirsten Gillibrand a propus un proiect de lege prin care deciziile de viață și de moarte să rămână obligatoriu în mâinile comandanților umani.

Inițiativa ar interzice folosirea AI în cazul armelor nucleare, al supravegherii interne și al sistemelor autonome de armament. Gillibrand a avertizat că Pentagonul avansează rapid spre folosirea unor tehnologii extrem de puternice, fără garanții suficiente că acestea nu vor produce consecințe catastrofale.

În paralel, Pentagonul este implicat și într-un conflict cu Anthropic, compania din spatele modelului Claude. Aceasta nu ar fi ajuns la un acord cu administrația americană după ce a cerut garanții că modelul său nu va fi folosit pentru supraveghere internă sau drone autonome.

Cazul Grok arată cât de rapid se schimbă războiul modern. Inteligența artificială nu mai este doar un instrument de analiză sau un experiment tehnologic, ci începe să fie legată direct de operațiuni militare, infrastructură critică și decizii cu impact asupra vieților omenești. Iar întrebarea care rămâne este una incomodă: cine răspunde atunci când o mașină ajută la alegerea unei ținte greșite?