Olimpiada de iarnă 2026 va fi și o olimpiadă a tehnologiei: inteligență artificială, drone lângă sportivi, reluări 3D și torțe transparente

Milano-Cortina 2026 nu se pregătește doar cu pârtii, patinoare și logistică de mega-eveniment, ci și cu un arsenal tehnologic care promite să schimbe felul în care publicul vede sportul de iarnă. Organizatorii și echipa care gestionează transmisiunile olimpice vor să aducă spectatorii mai aproape de acțiune decât oricând, iar „ingredientul secret” este un mix de inteligență artificială, drone de urmărire și efecte vizuale avansate.

Miza e dublă: pe de o parte, să facă transmisiunile TV și clipurile de pe social media mult mai spectaculoase; pe de altă parte, să ofere sportivilor instrumente digitale care îi protejează și îi ajută, de la monitorizarea mesajelor abuzive până la aplicații dedicate antrenamentului și recuperării.

Transmisiuni cu drone FPV și reluări cu inteligență artificială

Una dintre cele mai vizibile noutăți va fi folosirea intensivă a dronelor FPV (first-person view), adică acele drone rapide, manevrabile, care pot „alerga” pe traseu aproape ca o cameră de filmare cu reacții instant. Planul este ca ele să urmărească sportivii de foarte aproape, în condiții de siguranță, pentru a surprinde unghiuri imposibil de obținut până acum cu camere clasice sau cu elicoptere.

Diferența majoră față de edițiile anterioare este că tehnologia dronelor a evoluat suficient încât organizatorii spun că pot filma mai aproape de acțiune fără să pună în pericol concurenții. Un exemplu spectaculos: în proba de sanie, dronele ar urma să coboare pe traseu împreună cu sportivii, astfel încât spectatorul să simtă viteza și presiunea virajelor „din interior”.

În paralel, inteligența artificială va schimba modul în care arată reluările. Sistemele folosite de echipa de broadcast vor combina cadre din mai multe unghiuri pentru a genera rapid secvențe „360 de grade”, iar în reluare imaginea poate fi „înghețată” în momentul-cheie (de exemplu, la un săritor cu schiurile aflat în aer). Apoi, pe ecran apar date relevante: înălțimea saltului, timpul petrecut în aer, viteza la aterizare, traiectoria, noteaza euronews.com.

Aceeași logică se extinde și la sporturi unde detaliile fine contează enorm, precum curlingul: AI poate urmări traiectoria pietrei, viteza, punctul de oprire și chiar frecvența mișcărilor de sweeping, astfel încât publicul să înțeleagă mai bine ce se întâmplă dincolo de aparența „simplă” a probei.

O imagine din fața Domului din Milano, cu un panou al Jocurilor Olimpice de iarnă 2026.

Experiență online cu asistent AI și conținut gândit pentru social media

O altă direcție importantă este mutarea unei părți din experiența olimpică în zona digitală, pe site și pe platforme sociale. Pentru prima dată, site-ul oficial al Jocurilor ar urma să includă un asistent AI capabil să răspundă la întrebări despre competiții și să ofere rezultate în timp real. Organizatorii insistă că acest asistent va folosi date olimpice verificate, nu informații „la întâmplare” de pe internet, tocmai pentru a evita erorile și confuziile.

Tot în zona de conținut, se pregătesc rezumate și highlights generate cu ajutorul AI, astfel încât un fan să poată prinde din zbor esențialul zilei: cine a câștigat, ce momente merită revăzute, ce povești au explodat în jurul sportivilor. Practic, platformele vor încerca să te conducă rapid spre „ce merită văzut”, într-un program olimpic încărcat.

În plus, povestirea Jocurilor se extinde oficial pe social media: apar formate scurte, hub-uri de conținut și creatori dedicați în fiecare arenă, care produc materiale direct pentru online, nu doar extrase din transmisiunea TV. Se urmărește ca Olimpiada să fie trăită și prin clipuri verticale, trenduri, reacții și „momente culturale” care circulă rapid pe internet.

Tehnologie pentru sportivi și torța transparentă cu mesaj de sustenabilitate

Dincolo de spectacol, există și un capitol cu miză practică: protecția sportivilor și instrumentele digitale pentru performanță. Un sistem lansat anterior revine pentru a detecta și semnala mesajele abuzive îndreptate către sportivi pe rețelele sociale, astfel încât acestea să poată fi raportate și eliminate mai rapid. Într-o epocă în care presiunea psihologică e amplificată de platforme, astfel de filtre devin parte din „infrastructura invizibilă” a competiției.

Sportivii vor avea și aplicații dedicate, de la instrumente de conectare și suport logistic, până la aplicații axate pe antrenament inteligent și prevenirea accidentărilor. Iar pentru momentul emoțional de după concurs, rămâne ideea de conectare imediată cu familia și prietenii prin livestream, exact când tensiunea e maximă și reacțiile sunt autentice.

În același timp, simbolul Olimpiadei intră și el în era designului-tech: torța transparentă, minimalistă, gândită să arate „cum rămâne flacăra aprinsă” în interior. Componenta de sustenabilitate e subliniată prin folosirea biocombustibilului (din deșeuri alimentare) și prin ideea de reutilizare: aceeași torță ar putea fi folosită de mai multe ori, reducând risipa. E genul de detaliu care arată că, la Milano-Cortina 2026, mesajul nu mai e doar despre sport, ci și despre cum vrea o țară să se prezinte lumii.