Noile autostrăzi schimbă harta economică a României. Județele care au început să câștige teren la puterea de cumpărare

Noile autostrăzi construite în România nu înseamnă doar drumuri mai rapide și timpi mai mici de călătorie. Conectarea unor regiuni care au rămas ani la rând în afara marilor coridoare de transport poate influența investițiile, logistica și dezvoltarea afacerilor locale. Iar cele mai recente date privind puterea de cumpărare arată o schimbare importantă în mai multe județe care până recent se aflau la coada clasamentului.

Diferențele dintre regiunile bogate și cele sărace ale României rămân considerabile, însă distanța începe să se reducă. Dacă în 2024 aproximativ jumătate dintre județele țării aveau o putere de cumpărare cu cel puțin 20% sub media națională, cele mai recente date NielsenIQ pentru 2025 arată o imagine diferită.

Doar trei județe – Botoșani, Giurgiu și Vaslui – mai sunt încadrate în această categorie. Printre județele care au reușit să urce se numără Bacău, Buzău, Covasna, Maramureș, Neamț și Vâlcea. Evoluția are mai multe explicații economice, însă pentru o parte dintre județele din estul țării apare un factor nou: accesul la infrastructură rutieră de mare viteză.

Autostrada Moldovei poate schimba economia regiunii

Unul dintre cele mai importante proiecte este Autostrada Moldovei A7, care leagă treptat regiunea de București și de principalele coridoare rutiere ale țării. O parte dintre tronsoane sunt deja deschise circulației, iar lucrările continuă pe alte sectoare.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Impactul unei autostrăzi nu se limitează la timpul câștigat de șoferi. Pentru companii, un drum de mare viteză poate însemna transport mai rapid al mărfurilor, acces mai ușor către furnizori și clienți și o poziționare mai atractivă pentru investiții noi.

În Moldova, această schimbare este cu atât mai importantă cu cât regiunea a fost mult timp dezavantajată de lipsa unei conexiuni rutiere rapide cu sudul și vestul țării.

„Autostrada nu înseamnă doar drum mai bun, ci șansa ca Moldova să intre real pe harta economică mare a României”, explica, citat de Ziarul Financiar, Ovidiu Plăcintă, antreprenor care conduce alături de fratele său compania de transport Express Euroscan din Suceava.

Noua infrastructură poate deveni astfel un argument pentru investiții în producție, logistică, industrie și turism, domenii pentru care accesibilitatea unei regiuni cântărește în deciziile de dezvoltare.

Vezi și:

Cât vei face de la București la Bacău după deschiderea A7. Aproape 300 km vor putea fi parcurși pe drum de mare viteză

Ce trebuie să faci dacă ți se strică mașina pe autostradă. Unde trebuie să stea pasagerii

Bacău și Neamț au ieșit din ultima categorie

Schimbarea este interesantă mai ales în cazul unor județe din Moldova. Bacău și Neamț se numără printre județele care nu mai fac parte din categoria zonelor cu o putere de cumpărare cu cel puțin 20% sub media națională.

Nu se poate spune că această evoluție este exclusiv rezultatul construcției A7. Puterea de cumpărare este influențată de numeroși factori, de la salarii și ocuparea forței de muncă până la investiții private, migrație și structura economiei locale.

Infrastructura poate însă accelera dezvoltarea. O companie care analizează deschiderea unei fabrici sau a unui centru logistic va lua în calcul distanța față de autostradă, timpul necesar transportului și accesul către piețele importante.

În plus, efectele unei autostrăzi nu apar doar în localitățile traversate direct de aceasta. Dezvoltarea unor noduri rutiere poate atrage depozite, spații industriale, servicii, benzinării, restaurante și alte afaceri, generând la rândul lor locuri de muncă.

Doar trei județe au rămas cu cel puțin 20% sub media națională

Comparația cu situația din urmă cu numai un an este relevantă. În 2024, aproximativ jumătate dintre județele României erau încadrate de NielsenIQ în categoria celor cu o putere de cumpărare cu minimum 20% sub media națională.

Pe baza celor mai recente date, în această categorie au mai rămas Botoșani, Giurgiu și Vaslui.

Harta rămâne însă neuniformă. Sudul și estul țării continuă să concentreze mai multe dintre județele cu o putere de cumpărare sub medie, în timp ce Bucureștiul și marile centre economice rămân în partea superioară a clasamentului.

Diferența este că o serie de județe aflate anterior în ultima categorie au trecut acum la nivelul următor. Bacău, Buzău, Covasna, Maramureș, Neamț și Vâlcea sunt câteva dintre exemplele evidențiate de date.

Autostrăzile pot atrage investiții acolo unde până acum ajungeau greu

Efectul economic major al unei autostrăzi poate deveni mai vizibil în anii următori. Infrastructura rutieră este unul dintre criteriile importante pentru investitorii care caută amplasamente pentru fabrici, depozite și centre logistice.

Un județ conectat la rețeaua de autostrăzi poate deveni mai competitiv chiar dacă este situat la o distanță mai mare de București sau de granița de vest. Reducerea timpului de transport poate compensa o parte din dezavantajele geografice care au ținut anumite regiuni departe de investițiile mari.

Pentru Moldova, miza este cu atât mai mare. A7 traversează sau deservește o zonă cu milioane de locuitori, iar extinderea infrastructurii poate facilita accesul companiilor către Bacău, Roman, Pașcani și, ulterior, mai departe spre nordul regiunii.

Pe termen lung, efectele pot ajunge și la populație. Mai multe investiții pot genera locuri de muncă, concurență pentru angajați și, implicit, presiune pentru creșterea salariilor. La acestea se pot adăuga dezvoltarea serviciilor și creșterea valorii unor proprietăți și terenuri din apropierea nodurilor rutiere.

Datele privind puterea de cumpărare nu demonstrează că autostrăzile sunt singurele responsabile pentru recuperarea decalajelor. Ele arată însă că harta economică a României începe să se modifice exact într-o perioadă în care mai multe regiuni rămase în urmă sunt conectate la infrastructură modernă.

Pentru Moldova, adevăratul efect al A7 va putea fi măsurat mai bine după finalizarea coridorului și după apariția investițiilor generate de noua infrastructură. Primele date arată însă că unele dintre județele regiunii au început deja să reducă distanța față de media națională.

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor