Moștenirea care nu se împarte automat între copii. Regula din Codul Civil explicată pe înțelesul tuturor

Atunci când o persoană trece în neființă, există convingerea că întreaga avere se împarte automat și în mod egal între copii. În realitate, legislația din România stabilește reguli clare privind moștenirea, iar împărțirea patrimoniului depinde de existența unui testament, de categoria moștenitorilor și de prevederile Codului Civil. În 2026, aceste reguli sunt în continuare reglementate de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, în forma actualizată la zi, fără modificări care să schimbe principiile referitoare la rezerva succesorală și cotitatea disponibilă.

Copiii nu primesc întotdeauna întreaga moștenire

Una dintre cele mai întâlnite idei greșite este aceea că bunurile unei persoane ajung automat și integral la copii după deces. Codul Civil nu prevede o asemenea regulă.

În funcție de situația fiecărei familii, la moștenire pot veni și alte persoane care au vocație succesorală, iar dacă există un testament, acesta poate influența modul în care este împărțit patrimoniul, în limitele stabilite de lege.

Codul Civil stabilește însă și o protecție pentru anumite categorii de moștenitori. Este vorba despre rezerva succesorală, adică partea din moștenire care nu poate fi înlăturată nici măcar prin testament.

Vezi și:

Peste 1.000 de lei în plus la pensie după recalculare. Cine poate primi banii retroactiv

Ce spune Codul Civil în 2026 despre rezerva succesorală

Potrivit art. 1086 din Codul Civil, actualizat și aplicabil în 2026, „rezerva succesorală este partea din bunurile moștenirii la care moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinței defunctului, manifestată prin liberalități ori dezmoșteniri”.

Această prevedere înseamnă că o persoană nu poate dispune în mod liber de întreaga avere dacă prin acest lucru ar lipsi de drepturile lor moștenitorii rezervatari.

La rândul său, art. 1087 din Codul Civil precizează cine sunt moștenitorii rezervatari: soțul supraviețuitor, descendenții (copiii și ceilalți urmași) și ascendenții privilegiați ai defunctului, respectiv părinții acestuia.

Vezi și:

UE pregătește restricții pentru accesul copiilor la TikTok, Instagram și alte rețele sociale. România ar urma, la rândul ei, să aplice noile reguli

Țările europene cu cele mai mari alocații. Diferențele față de România sunt uriașe

Prin urmare, simpla existență a unui testament nu înseamnă că acești moștenitori pot fi lipsiți complet de drepturile pe care legea le recunoaște.

Cât din moștenire este protejat de lege

Codul Civil stabilește și întinderea rezervei succesorale.

Conform art. 1088, rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar reprezintă jumătate din cota succesorală care i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal, dacă nu ar fi existat donații, testamente sau dezmoșteniri.

Diferența dintre patrimoniul total și rezerva succesorală poartă denumirea de cotitate disponibilă.

Potrivit art. 1089 din Codul Civil, aceasta reprezintă partea din moștenire de care persoana poate dispune în mod liber prin donații sau testament.

Cu alte cuvinte, legea permite unei persoane să decidă cui lasă o parte din avere, însă nu poate încălca drepturile minime recunoscute moștenitorilor rezervatari.

De ce moștenirea nu se împarte automat între copii

Faptul că o persoană are copii nu înseamnă că întreaga avere le revine automat acestora și nici că împărțirea se face fără alte formalități.

În practică, deschiderea succesiunii presupune stabilirea masei succesorale și identificarea tuturor persoanelor care au drepturi la moștenire, potrivit legii sau testamentului.

De asemenea, art. 1091 din Codul Civil prevede modul în care se stabilește valoarea masei succesorale, necesară pentru calcularea rezervei succesorale și a cotității disponibile. Aceasta se determină prin calcularea activului și pasivului succesoral, la care, în anumite situații, se adaugă și valoarea donațiilor făcute în timpul vieții de către persoana decedată.

Aceste reguli sunt importante deoarece împărțirea moștenirii nu se realizează exclusiv prin raportare la bunurile existente la momentul decesului, ci și prin aplicarea mecanismelor prevăzute expres de Codul Civil.

Astfel, în 2026, legislația română continuă să protejeze atât libertatea unei persoane de a dispune de bunurile sale, cât și drepturile moștenitorilor rezervatari. Din acest motiv, ideea că moștenirea se împarte automat și integral între copii nu reflectă prevederile Codului Civil aflat în vigoare.

Nota redacției Playtech – Acest material are caracter informativ, nu substituie consultanța juridică. Pentru situații concrete, recomandăm consultarea unui avocat sau consilier juridic specializat în drept societar și succesiuni.

Moștenirea care nu se împarte automat între copii. Regula din Codul Civil explicată pe înțelesul tuturor