Haos în noua echipă AI de la Meta. Angajații descriu divizia lui Zuckerberg drept un „gulag” corporatist

Meta a pariat enorm pe inteligență artificială, dar noua direcție a companiei pare să producă deja tensiuni serioase în interior. După ani în care Mark Zuckerberg a împins obsesiv ideea metaversului, gigantul din spatele Facebook, Instagram și WhatsApp s-a reorientat agresiv spre AI, cu investiții uriașe, restructurări masive și o nouă unitate dedicată ambițiilor de „superinteligență”.

Numai că, potrivit unor relatări publicate de presa americană, entuziasmul conducerii nu se simte la fel și în rândul angajaților. Noua echipă Applied AI, creată în martie pentru a susține Meta Superintelligence Labs, ar fi devenit rapid un spațiu de frustrare, confuzie și muncă repetitivă, departe de imaginea spectaculoasă pe care compania încearcă să o vândă publicului.

O echipă uriașă, dar cu moralul la pământ

Divizia Applied AI ar avea aproximativ 6.500 de angajați, printre care ingineri și product manageri mutați în noua structură după mai multe valuri de restructurări. În teorie, echipa ar trebui să accelereze dezvoltarea modelelor AI ale Meta și să susțină planurile companiei într-o cursă tot mai dură cu rivali precum OpenAI, Google și Anthropic.

În practică, unii angajați descriu munca drept epuizantă și lipsită de sens. Potrivit Wired, oamenii din interior au vorbit despre sarcini repetitive, precum generarea de puzzle-uri pentru testarea modelelor AI. Un angajat a comparat experiența cu un „gulag”, spunând că nu mai simte niciun scop profesional, interacționează foarte puțin cu ceilalți și primește doar sarcini săptămânale mecanice.

Vezi și:

Problema din locuință care a generat mii de dosare de daună. Mulți români s-au trezit cu pagube neașteptate

Tensiunile au ajuns inclusiv în întâlniri interne. O prezentare destinată angajaților ar fi fost întreruptă de un lucrător furios, care a lansat acuzații dure la adresa unui executiv Meta AI și i-a încurajat pe colegi să îi transmită mesaje critice. Episodul a devenit rapid un simbol al atmosferei tensionate din interiorul companiei.

Problema nu este doar rutina. Mulți angajați ar fi ajuns în noua unitate fără să simtă că au avut o alegere reală, după concedieri și reorganizări succesive. Pentru o companie care încearcă să se prezinte drept una dintre cele mai importante forțe ale viitorului AI, imaginea unei echipe-cheie care se simte împinsă într-o muncă fără sens este o vulnerabilitate serioasă.

Meta vrea superinteligență, dar angajații se tem de supraveghere

Criza de moral vine pe fondul unei transformări mult mai ample. Meta a mutat mii de angajați spre roluri legate de AI și a redus forța de muncă prin concedieri importante. În același timp, compania a lansat inițiative interne prin care vrea să colecteze date despre felul în care angajații folosesc computerele, inclusiv mișcări de mouse, clickuri, apăsări de taste și capturi de ecran, pentru a antrena modele capabile să execute sarcini de birou.

Vezi și:

Meta lansează AI Mode în căutarea Facebook, iar răspunsurile sunt construite folosind postările publice ale utilizatorilor

Interzicerea rețelelor sociale pentru copii și adolescenți sună bine, dar internetul nu se repară apăsând pe un singur buton

Meta susține că aceste date nu sunt folosite pentru evaluarea performanței angajaților și că există măsuri pentru protejarea informațiilor sensibile. Totuși, inițiativa a provocat rezistență internă. Peste 1.600 de angajați ar fi semnat o petiție împotriva proiectului, considerându-l o formă prea intruzivă de monitorizare.

Andrew Bosworth, directorul de tehnologie al Meta, a descris într-un memo viziunea companiei: un viitor în care agenții AI fac o mare parte din muncă, iar oamenii îi coordonează, îi verifică și îi ajută să devină mai buni. Pe hârtie, ideea sună ca o transformare tehnologică majoră. În birouri, însă, poate fi percepută ca o amenințare directă la adresa rolului angajaților.

Aici apare tensiunea centrală: Meta le cere oamenilor să ajute la construirea unor sisteme care, într-o zi, ar putea automatiza chiar sarcinile lor. Iar când această muncă este descrisă intern ca repetitivă și lipsită de sens, promisiunea „superinteligenței” începe să sune mai puțin ca o revoluție și mai mult ca o reorganizare dureroasă mascată în limbaj futurist.

Zuckerberg recunoaște greșeli, dar presiunea rămâne uriașă

Mark Zuckerberg a recunoscut, într-un memo intern relatat de Reuters, că Meta a făcut greșeli în tranziția spre o companie centrată pe AI. CEO-ul a spus că firma încearcă să ofere mai multă stabilitate și a promis că nu vor mai exista concedieri generale în 2026.

Totuși, promisiunile de calm vin după o perioadă în care angajații au trecut prin reorganizări repetate, schimbări de rol, presiune crescută și incertitudine. Pentru mulți, problema nu mai este doar teama de concedieri, ci sentimentul că direcția companiei se schimbă mai repede decât poate fi explicată sau acceptată intern.

Meta are resurse financiare enorme și continuă să investească agresiv în infrastructură AI, modele, produse și talente. Dar banii nu rezolvă automat cultura internă. Dacă oamenii care ar trebui să construiască viitorul AI al companiei se simt captivi într-un sistem fără sens, proiectul riscă să se lovească de o problemă pe care niciun model avansat nu o poate corecta ușor: lipsa de încredere.

Noua echipă AI a Meta ar fi trebuit să fie motorul următoarei mari etape pentru companie. Deocamdată, pare mai degrabă un test dur pentru Zuckerberg și pentru capacitatea sa de a conduce o transformare care nu distruge moralul oamenilor înainte să livreze rezultate.

Același coș de cumpărături costă mai puțin în Italia decât în România. Inflația a „șters” aproape 900 de lei din salariul mediu