Gaura din stratul de ozon a fost în 2025 printre cele mai mici din ultimele decenii: ce arată datele oamenilor de știință

Gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii a avut în 2025 una dintre cele mai reduse dimensiuni observate în ultimele decenii, potrivit celui mai nou raport al Organizației Meteorologice Mondiale. Datele publicate de OMM pe 16 septembrie, de Ziua Mondială a Ozonului, arată că atât suprafața, cât și gradul de subțiere a stratului protector au fost mult sub valorile medii înregistrate între 1990 și 2010.

Este al doilea an consecutiv în care ambele valori s-au menținut semnificativ sub media perioadei de referință. OMM estimează că gaura de ozon din 2025 a fost a patra sau a cincea cea mai mică de la începutul perioadei în care au fost observate cele mai severe fenomene de degradare, în 1992. Organizația atrage însă atenția că evoluția de la un an la altul este influențată și de fenomenele atmosferice naturale.

De ce s-a redus gaura de ozon

Datele OMM arată că evoluția din 2025 face parte dintr-o tendință pe termen lung de refacere a stratului de ozon. Un rol important îl are reducerea concentrației substanțelor produse de oameni care distrug ozonul, în special clorofluorocarburile, cunoscute sub abrevierea CFC.

Aceste substanțe au fost folosite timp de decenii în echipamente frigorifice și instalații de aer condiționat, dar și în spume pentru stingerea incendiilor și produse precum fixativul pentru păr. Protocolul de la Montreal a impus eliminarea treptată a substanțelor care afectează stratul de ozon, iar OMM spune că peste 99% dintre substanțele reglementate de acest acord au fost eliminate treptat.

Efectele acordului internațional se văd acum în evoluția stratului de ozon. Potrivit OMM, procesul de refacere este în desfășurare din jurul anului 2000, iar organizația estimează că stratul protector al Pământului ar putea reveni complet la nivelurile de referință în următoarele câteva decenii.

Totuși, faptul că gaura din 2025 a fost mai mică nu înseamnă că problema a dispărut. Dimensiunea acesteia poate varia considerabil de la un an la altul, în funcție de circulația atmosferică și de condițiile din stratosferă. OMM subliniază că astfel de fluctuații naturale se suprapun peste tendința generală de recuperare a stratului de ozon.

În 2025, de exemplu, în emisfera nordică cantitatea totală de ozon a fost sub medie pe o regiune foarte extinsă, care s-a întins din Groenlanda și Europa până în Asia Centrală, nordul Japoniei și Peninsula Kamceatka. Așadar, îmbunătățirea situației din Antarctica nu trebuie interpretată ca o evoluție identică în toate regiunile planetei.

Vezi și:

Vara se prelungeşte până în octombrie. Fenomenul care va aduce noi valuri de căldură chiar la mijlocul toamnei

De ce stratul de ozon rămâne important pentru oameni

Stratul de ozon are un rol esențial deoarece filtrează o parte importantă din radiația ultravioletă emisă de Soare. Atunci când acesta este subțiat, o cantitate mai mare de radiații UV poate ajunge la suprafața Pământului, ceea ce crește riscurile pentru sănătatea oamenilor și pentru ecosisteme.

Expunerea excesivă la radiații ultraviolete poate contribui la apariția cancerului de piele și a altor leziuni cutanate și este asociată inclusiv cu cataracta. OMM atrage atenția că radiația UV rămâne o problemă de sănătate publică, chiar dacă evoluția generală a stratului de ozon este una favorabilă.

În anumite regiuni ale Europei, nivelul radiațiilor UV a crescut în ultimele decenii. Măsurătorile la sol indică faptul că această creștere este legată în principal de reducerea cantității de nori și de o perioadă mai lungă în care suprafața este expusă direct razelor solare, nu doar de schimbările stratului de ozon.

Ziua Mondială a Ozonului este marcată în fiecare an pe 16 septembrie și amintește de acordurile internaționale care au schimbat evoluția acestei probleme. Convenția de la Viena pentru protecția stratului de ozon a fost adoptată în 1985, iar doi ani mai târziu a urmat Protocolul de la Montreal.

În 2026, tema Zilei Mondiale a Ozonului este „Global action for a cooler planet”, cu accent pe rezultatele obținute prin Protocolul de la Montreal și pe rolul amendamentului de la Kigali, adoptat în 2016 pentru reducerea treptată a hidrofluorocarburilor, gaze cu efect de seră utilizate în special în sistemele de răcire.

EXPERIENȚĂ Sony ULT TOWER 5 versus Sony ULT TOWER 7 – ce înseamnă o boxă de petrecere portabilă în 2026 și care este cea mai potrivită pentru amatorul de bass din tine