Fostul șef Tesla Autopilot critică dur strategia lui Elon Musk. Spune că eliminarea radarului ignoră legile fizicii
Una dintre cele mai controversate decizii tehnice luate de Tesla în ultimii ani a fost renunțarea la radar și la alți senzori în favoarea unui sistem de conducere automatizată bazat în principal pe camere video și inteligență artificială. Elon Musk a susținut în repetate rânduri că această abordare poate fi suficientă pentru dezvoltarea unor automobile autonome, dar nu toți specialiștii împărtășesc aceeași viziune.
Sterling Anderson, fostul responsabil al programului Tesla Autopilot și actualul director de produs al General Motors, a lansat una dintre cele mai directe critici la adresa strategiei Tesla. Într-un interviu acordat publicației The Verge pe 27 octombrie 2026, acesta a argumentat că renunțarea la radar nu este justificată tehnic și că utilizarea mai multor tipuri de senzori oferă avantaje importante pentru siguranță.
De ce fostul șef Autopilot consideră periculoasă dependența exclusivă de camere video
Sterling Anderson nu este un observator exterior al industriei de conducere autonomă. A coordonat dezvoltarea programului Autopilot în perioada de început a Tesla și a participat la proiecte importante ale constructorului american, inclusiv dezvoltarea modelului Model X.
După plecarea de la Tesla, Anderson a contribuit la fondarea companiei Aurora, specializată în tehnologii de conducere autonomă. În 2025, acesta a ajuns la General Motors, unde ocupă funcția de director de produs și participă la definirea strategiei tehnologice a grupului.
În interviul acordat The Verge, Anderson a explicat că o abordare bazată exclusiv pe camere video poate întâmpina limitări fundamentale în anumite situații. Potrivit acestuia, radarul are avantaje fizice clare, inclusiv capacitatea de a măsura direct viteza relativă a obiectelor și de a funcționa în anumite condiții în care vizibilitatea camerelor este afectată.
De exemplu, ceața densă, strălucirea puternică a soarelui sau praful pot reduce calitatea informațiilor furnizate de sistemele optice. Radarul utilizează unde electromagnetice și poate continua să ofere informații relevante în situații în care camerele întâmpină dificultăți.
Asta nu înseamnă că radarul este infailibil. Și acest tip de senzor are limitări privind rezoluția, interpretarea obiectelor și funcționarea în anumite condiții. Avantajul principal al utilizării mai multor tehnologii constă în complementaritatea informațiilor obținute.
Anderson consideră că eliminarea radarului din motive care țin mai degrabă de o filozofie tehnologică decât de eficiența demonstrată a sistemului reprezintă o decizie discutabilă. El a descris într-o formulare neobișnuit de critică abordarea exclusiv vizuală ca fiind o poziție aproape dogmatică, ce ignoră realități ale fizicii.
Acesta a evidențiat și rolul senzorilor LiDAR, care pot furniza informații tridimensionale despre mediul înconjurător și pot fi utilizați împreună cu datele camerelor pentru dezvoltarea algoritmilor de percepție.
General Motors merge în direcția opusă Tesla și pregătește conducerea automatizată pentru 2028
Strategia General Motors este construită în jurul unei combinații de camere video, radar și LiDAR. Compania consideră că fuziunea datelor provenite de la acești senzori poate îmbunătăți identificarea obstacolelor, interpretarea traficului și reacția sistemului în situații dificile.
Unul dintre primele modele care ar urma să beneficieze de noua tehnologie este Cadillac Escalade IQ. GM urmărește introducerea unei funcții avansate de conducere automatizată în 2028, cu posibilitatea ca șoferul să nu mai fie nevoit să supravegheze permanent drumul în condițiile în care sistemul este autorizat să funcționeze.
Anderson a explicat că abordarea GM presupune și o gestionare atentă a situațiilor în care automobilul trebuie să returneze controlul conducătorului auto. În locul unei solicitări bruște de intervenție, sistemul ar trebui să poată anunța din timp apropierea de limita zonei în care funcționează autonom.
Dacă șoferul nu preia controlul, automobilul ar urma să fie capabil să ajungă într-o stare sigură, inclusiv prin oprirea într-un loc adecvat. Această strategie diferă de funcționarea sistemelor de nivel 2, unde supravegherea permanentă rămâne obligatorie.
Tesla a început să renunțe la radar pe anumite modele în 2021 și a eliminat ulterior senzorii ultrasonici de pe mai multe automobile. Compania a mizat pe dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și pe informațiile colectate de flota sa extinsă.
Totuși, autoritatea americană NHTSA investighează comportamentul sistemului Full Self-Driving în condiții de vizibilitate redusă. Investigația a fost extinsă în 2026 și vizează aproximativ 3,2 milioane de automobile, fiind analizate inclusiv accidente asociate unor situații în care camerele au avut dificultăți de percepție.
Existența unei investigații nu reprezintă, în sine, o concluzie definitivă că toate automobilele vizate prezintă aceeași defecțiune sau că abordarea Tesla este imposibil de utilizat în siguranță.
Pentru România, discuția devine relevantă odată cu extinderea sistemelor de asistență avansată pe automobile tot mai accesibile. Fie că este vorba despre un model Tesla, BMW, Mercedes-Benz sau un constructor chinez, numărul senzorilor nu este singurul criteriu după care poate fi evaluată siguranța.
Contează și calitatea software-ului, modul în care sunt interpretate datele, testarea în condiții reale și capacitatea sistemului de a recunoaște situațiile în care nu mai poate funcționa în siguranță.
Declarațiile lui Sterling Anderson readuc în centrul atenției o dezbatere esențială pentru industria auto: dacă viitorul conducerii autonome va fi dominat de sisteme bazate exclusiv pe camere sau de combinații de tehnologii care se pot verifica și completa reciproc.