Descoperire spectaculoasă la Constanța: un cavou roman vechi de aproape 2.000 de ani, găsit la peste patru metri sub pământ. Ce au scos la lumină arheologii

Descoperirile au fost realizate de specialiștii Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), în cadrul cercetărilor arheologice preventive asociate proiectului „Modernizarea infrastructurii feroviare Port Constanța – etapa 2”. Potrivit informațiilor publicate de Ziua de Constanța, cele mai importante vestigii provin din secolele II–III d.Hr., perioadă în care regiunea făcea parte din lumea romană.

Cercetările se desfășoară într-o zonă cu un potențial arheologic considerabil, care cuprinde localitățile Valu lui Traian, Constanța și Agigea. Încă din 2025, specialiștii identificaseră șapte situri arheologice și două zone care necesitau atenție suplimentară, iar săpăturile efective au început în vara anului 2026.

Un cavou roman descoperit la 4,30 metri adâncime, alături de morminte și obiecte antice

Cea mai spectaculoasă descoperire a fost făcută în situl arheologic Agigea Nord, identificat drept Situl nr. 4. Aici, cercetătorii au găsit o parcelă funerară romană, datată în secolele II–III d.Hr., în interiorul căreia au investigat șapte morminte și o groapă de reînhumare.

Printre structurile identificate se numără morminte simple, dar și amenajări funerare mai complexe, prevăzute cu firide și nișe săpate direct în pământ. În unele dintre acestea au fost descoperite obiecte care însoțeau persoanele decedate, inclusiv un opaiț, folosit în Antichitate pentru iluminat, și un fragment de statuetă.

Descoperirea care a atras în mod special atenția arheologilor este un mormânt de tip puț, săpat până la o adâncime de 4,30 metri față de nivelul actual al solului. Din interiorul acestuia pornesc trei morminte amenajate în firide longitudinale, configurație care sugerează existența unui posibil cavou de familie.

O asemenea structură poate oferi informații importante despre organizarea spațiilor funerare și despre modul în care anumite familii își înmormântau membrii în perioada romană. Interpretarea drept cavou familial rămâne, deocamdată, o ipoteză a specialiștilor.

Inventarul arheologic recuperat este variat și cuprinde vase ceramice, precum boluri, străchini și căni, dar și opaițe, monede antice și recipiente din sticlă. Printre acestea se numără vase de tip unguentaria, utilizate pentru păstrarea parfumurilor, uleiurilor sau a altor substanțe, și un ulcioraș cu gură trilobată, cunoscut sub denumirea de oinochoe.

Obiectele descoperite contribuie la reconstituirea practicilor funerare ale populației din această parte a provinciei romane Moesia Inferior. Totodată, ele arată că tradițiile locale coexistau cu influențele culturale și materiale ale civilizației romane.

Arheologii au găsit și urme ale agriculturii romane și ale banchetelor organizate pentru morți

Descoperirile de la Agigea Nord nu se limitează la morminte. Cercetătorii au identificat și șanțuri care delimitau terenurile agricole sau separau zonele destinate înmormântărilor de suprafețele cultivate.

Aceste amenajări sunt asociate cu sistemele romane de organizare funciară, cunoscute sub denumirile de centuriatio și strigatio. Practic, romanii foloseau asemenea delimitări pentru a împărți și administra terenurile, stabilind hotare între diferite proprietăți sau categorii de utilizare a solului.

Un alt indiciu interesant despre viața comunităților antice a fost identificat într-un șanț aflat la vest de morminte. Aici, arheologii au recuperat o cantitate considerabilă de fragmente ceramice datate în secolele II–IV d.Hr.

Potrivit interpretării specialiștilor, aceste resturi ar putea proveni de la banchete funerare organizate periodic în memoria celor decedați. În lumea romană, asemenea ceremonii aveau un rol important în păstrarea legăturilor simbolice dintre cei vii și membrii dispăruți ai comunității.

Participanții se adunau în apropierea mormintelor, unde consumau alimente și băuturi în cadrul unor ritualuri comemorative. Fragmentele de vase descoperite la Agigea ar putea reprezenta urmele materiale ale unor astfel de practici, desfășurate în urmă cu aproape două milenii.

Modernizarea Portului Constanța scoate la iveală istoria vechiului Tomis

Importanța acestor descoperiri depășește valoarea obiectelor recuperate. Ele contribuie la înțelegerea modului în care era organizat teritoriul rural din jurul orașului antic Tomis, actuala Constanța, unul dintre cele mai importante centre urbane de pe litoralul vestic al Mării Negre în perioada romană.

În timp ce vestigiile urbane oferă informații despre clădirile publice, fortificații și viața economică, siturile funerare din împrejurimi permit cercetătorilor să înțeleagă mai bine comunitățile care locuiau în afara orașului, relațiile sociale și obiceiurile acestora.

Nu este prima dată când lucrările de infrastructură din Constanța conduc la descoperiri importante. În trecut, morminte romane vechi de aproape 2.000 de ani au fost descoperite în timpul lucrărilor la Spitalul Modular, iar zidul vechii cetăți Tomis a fost identificat în cadrul intervențiilor realizate la Teatrul de Stat Constanța.

Cercetările preventive asociate modernizării infrastructurii feroviare continuă sub supravegherea Muzeului Național de Istorie a României. Scopul acestora este documentarea și protejarea vestigiilor înainte ca lucrările de construcție să afecteze zonele cu patrimoniu arheologic.

Astfel, un proiect destinat dezvoltării infrastructurii economice a Portului Constanța oferă, în același timp, o oportunitate de a recupera informații valoroase despre istoria Dobrogei romane.