De ce România nu poate păstra pentru seară tot curentul produs de panouri la prânz. Problema care apare după apus

În zilele senine, România ajunge să producă tot mai multă energie electrică din panouri fotovoltaice. La orele prânzului, când soarele este puternic, producția solară poate acoperi o parte importantă din necesarul țării. Situația se schimbă însă rapid spre seară: panourile produc din ce în ce mai puțin, exact în perioada în care consumul gospodăriilor începe să crească.

De aici apare o întrebare aparent simplă: dacă România produce multă energie solară la prânz, de ce nu o păstrează pentru orele de seară? Răspunsul ține de una dintre cele mai mari provocări ale sistemului energetic actual. Energia electrică nu poate fi pusă deoparte în rețea pentru a fi folosită mai târziu.

Pentru acest lucru sunt necesare instalații speciale de stocare, iar capacitatea disponibilă este încă redusă în raport cu dezvoltarea rapidă a producției fotovoltaice.

Rețeaua electrică nu funcționează ca un rezervor de energie

Curentul produs de panouri intră în sistemul energetic și trebuie, în principiu, să își găsească o utilizare în acel moment. Poate fi consumat în România, poate reduce necesarul de producție al altor centrale, poate fi exportat către țările vecine sau poate fi stocat în instalații special construite în acest scop.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Nu poate însă rămâne pur și simplu în cablurile rețelei până seara. Sistemul energetic trebuie menținut permanent în echilibru, ceea ce înseamnă că producția și consumul trebuie corelate în permanență. Tocmai de aceea Transelectrica organizează inclusiv achiziții pentru capacități de echilibrare și rezerve necesare funcționării sistemului.

Problema devine tot mai vizibilă pe măsură ce România instalează mai multe panouri fotovoltaice. La 1 martie 2026, puterea instalată a prosumatorilor ajunsese la aproximativ 3.616 MW, potrivit datelor Transelectrica. Separat, capacitatea fotovoltaică a centralelor din sistem era de aproximativ 3.339 MW brut.

Asta nu înseamnă că aproape 7.000 MW sunt produși permanent. Puterea efectivă depinde de oră, anotimp, nori, temperatură și alți factori. Arată însă cât de rapid a crescut cantitatea de energie solară care poate intra în sistem atunci când condițiile sunt favorabile.

Vezi și:

Reactoarele de la Cernavodă ar putea rămâne oprite până la sfârșitul lunii. Ce se întâmplă cu energia României

Cum s-a schimbat producția de energie a României în ultimii șase ani. Ce termocentrale pe cărbune s-au închis și ce proiecte au fost promise în loc

România are baterii, dar capacitatea de stocare este încă limitată

Bateriile de mari dimensiuni reprezintă una dintre soluțiile prin care energia produsă în orele cu mult soare poate fi folosită câteva ore mai târziu.

La 1 aprilie 2026, România avea instalații de stocare cu o putere totală de 599 MW și o capacitate energetică de aproximativ 1.129,7 MWh, conform raportului Transelectrica pentru primul trimestru al anului.

Diferența dintre MW și MWh este importantă. MW indică puterea cu care o instalație poate încărca sau descărca energia, în timp ce MWh arată câtă energie poate păstra efectiv.

Pentru a înțelege ordinul de mărime, putem face un calcul simplificat: 1.129,7 MWh ar putea susține teoretic un consum suplimentar de 1.000 MW timp de aproximativ 68 de minute, dacă întreaga cantitate ar fi disponibilă și utilizată în acest scop. În realitate, energia stocată este distribuită între mai multe instalații, acestea nu se descarcă toate simultan și există limite tehnice și pierderi.

Prin urmare, bateriile existente sunt importante pentru sistem, dar nu reprezintă încă un „rezervor” suficient de mare pentru ca întreaga producție solară excedentară din mijlocul zilei să poată fi mutată către orele de seară.

Prosumatorii au ajuns la o putere comparabilă cu mai multe centrale mari

Creșterea prosumatorilor schimbă și ea modul în care funcționează sistemul energetic. La 31 ianuarie 2026 existau 302.891 de prosumatori racordați la rețelele de distribuție, cu o putere instalată cumulată de aproximativ 3.533 MW, potrivit ANRE.

Dintre aceștia, 72.056 aveau și instalații de stocare. Rezultă că aproximativ 24% dintre prosumatorii raportați la acel moment dispuneau de baterii.

Acest detaliu contează deoarece o locuință cu panouri, dar fără baterie, consumă o parte din energia produsă în timpul zilei și poate injecta surplusul în rețea. Seara însă, când panourile nu mai produc suficient, aceeași locuință poate reveni la energia preluată din rețea.

Astfel apare un contrast tot mai important pentru sistem: producția fotovoltaică este concentrată în orele cu soare, în timp ce o parte importantă a consumului casnic se mută spre seară.

Ce se întâmplă cu energia produsă în exces la prânz

Energia solară produsă în mijlocul zilei nu este automat „pierdută” dacă România nu are suficiente baterii. Atunci când producția internă depășește necesarul dintr-un anumit moment, există mai multe mecanisme prin care sistemul se poate adapta.

O parte din energie poate fi exportată către statele vecine, în limitele capacităților de interconectare și ale condițiilor pieței. Transelectrica publică lunar capacitățile de schimb transfrontalier, inclusiv pentru august 2026.

În același timp, producția altor centrale poate fi ajustată, acolo unde tehnologia permite acest lucru. Sistemul are însă nevoie și de surse care pot reacționa rapid atunci când producția fotovoltaică începe să scadă.

Aici apare adevărata provocare. Nu este suficient ca România să aibă suficientă energie produsă pe parcursul întregii zile. Energia trebuie să fie disponibilă exact atunci când este cerută de consumatori.

De ce orele de după apus sunt mai complicate

Spre seară se produc două mișcări în direcții opuse. Soarele coboară și producția fotovoltaică scade, în timp ce oamenii ajung acasă și pornesc aparatele de aer condiționat, plitele, cuptoarele, mașinile de spălat și alte echipamente.

Energia solară care a existat la ora 13:00 nu mai poate fi recuperată la ora 20:00 dacă nu a fost stocată. Sistemul trebuie atunci să găsească alte surse care să înlocuiască rapid producția fotovoltaică dispărută.

Acestea pot include hidroenergia, centralele pe gaze, energia nucleară, energia eoliană atunci când există condiții favorabile, energia stocată în baterii sau energia importată.

Tocmai această diferență între producția abundentă din mijlocul zilei și necesarul din orele de seară explică de ce dezvoltarea surselor regenerabile trebuie însoțită de investiții în stocare, rețele și capacități flexibile de producție.

Marea problemă nu mai este doar cât curent produce România, ci când îl produce

România continuă să adauge capacități fotovoltaice, iar numărul prosumatorilor a crescut puternic în ultimii ani. ANRE publică deja lunar situația acestora, inclusiv date pentru primele luni din 2026.

În paralel trebuie însă dezvoltată infrastructura capabilă să gestioneze această energie. Bateriile pot prelua surplusul din timpul zilei și îl pot restitui seara, rețelele trebuie întărite pentru a transporta energia între zone, iar interconexiunile permit schimburile cu sistemele energetice ale statelor vecine.

Așa apare unul dintre paradoxurile tranziției energetice: România poate ajunge să aibă foarte multă energie ieftină într-o anumită parte a zilei și să aibă nevoie de surse suplimentare doar câteva ore mai târziu.

Cu alte cuvinte, întrebarea sistemului energetic nu mai este doar „cât curent putem produce?”, ci tot mai mult „putem avea curentul respectiv exact în momentul în care avem nevoie de el?”. Iar pe măsură ce numărul panourilor fotovoltaice crește, răspunsul va depinde tot mai mult de baterii, de flexibilitatea centralelor, de capacitatea rețelelor și de investițiile în stocare.

Ce trebuie să faci dacă ai plătit rovinieta pentru un an. Sistemul TollRo, explicat pe înțelesul tuturor