De ce pensie ai nevoie pentru un trai decent în România. Mulţi români nu primesc nici jumătate din bani

Mulți pensionari spun că, deși suma trecută pe talonul de pensie a rămas aceeași, coșul de cumpărături este din ce în ce mai gol. Explicația nu ține doar de percepție, ci de scumpirile acumulate în ultimii ani, care au redus puterea reală de cumpărare a veniturilor. Potrivit analistului economic Adrian Negrescu, o pensie de 3.000 de lei valorează astăzi, în termeni reali, echivalentul a aproximativ 2.000 de lei, iar pentru a avea același nivel de trai ca în urmă cu câțiva ani ar fi nevoie de aproape 4.700 de lei pe lună.

Cât ar trebui să fie pensia pentru a cumpăra aceleași produse ca acum câțiva ani

Inflația acumulată în ultimii cinci ani a schimbat radical valoarea reală a pensiilor. Deși suma încasată lunar poate fi aceeași, puterea de cumpărare este mult mai mică, deoarece prețurile la alimente, energie, medicamente și alte bunuri esențiale au crescut constant.

„Ca să înțelegem cât valorează astăzi o pensie de 3.000 de lei, trebuie să o raportăm în primul rând la inflație. Dacă însumăm inflația din ultimii cinci ani, rezultă că prețurile din România au crescut cumulat cu aproximativ 50-55%.

Practic, o pensie care valora 3.000 de lei acum cinci ani, dacă ar fi rămas nemodificată tot acest timp, ar avea astăzi puterea de cumpărare a doar aproximativ 1.950-2.000 de lei. Sau, privit invers: pentru a cumpăra astăzi ce cumpărai cu 3.000 de lei în 2021, ai avea nevoie de o pensie de aproape 4.600-4.700 de lei”, explică analistul economic Adrian Negrescu, conform Adevărul.ro.

Cu alte cuvinte, pentru un trai comparabil cu cel din urmă cu câțiva ani, mulți pensionari ar avea nevoie de o pensie cu peste 1.500 de lei mai mare decât cea pe care o încasează în prezent.

De ce pensionarii resimt scumpirile mai puternic decât restul populației

Deși Institutul Național de Statistică publică lunar rata oficială a inflației, aceasta este calculată pe baza unui coș mediu de consum, care nu reflectă modul în care cheltuie banii persoanele vârstnice.

Vezi și:

Cât câștigă un europarlamentar comparativ cu un profesor, medic sau polițist în 2026. Comparația completă

„E important de spus că inflația oficială este o medie calculată pe coșul de consum al întregii populații. Problema este că structura de cheltuieli a unui pensionar este complet diferită de media populației: vârstnicii consumă disproporționat mai multă energie și utilități, medicamente și servicii medicale, alimente de bază și cheltuieli de locuire, exact categoriile care au avut creșteri de preț peste medie”, explică Adrian Negrescu.

Analistul oferă și un exemplu concret. În cazul energiei electrice, o factură medie care în urmă cu un an era de aproximativ 200 de lei depășește acum 300 de lei, ceea ce înseamnă o creștere de peste 50%. La aceasta se adaugă costurile tot mai mari cu medicamentele, astfel încât, spune acesta, mulți pensionari ajung să cumpere doar o parte din tratamentul prescris de medic.

Impactul este și mai mare pentru cei aproximativ 2,7 milioane de români care trăiesc cu pensii sub 2.700 de lei, categorie pentru care fiecare scumpire se traduce imediat într-o reducere a nivelului de trai.

Puterea de cumpărare a scăzut chiar și în ultimii trei ani

Eroziunea veniturilor nu este vizibilă doar dacă analizăm ultimii cinci ani. Chiar și într-un interval mai scurt, inflația a redus semnificativ valoarea reală a pensiilor.

Vezi și:

Cât trebuie să câștigi pentru ca pensia să fie mai mare decât ultimul salariu încasat. Calculul care îi surprinde pe mulți români

Top 5 țări în care pensionarii pot trăi mai ieftin în 2026. Unele sunt la câteva ore de România

„Chiar și pe un orizont de trei ani (2023-2025), cumularea inflației depășește 27-28%. Cu alte cuvinte, o pensie de 3.000 de lei de astăzi cumpără cam cât cumpărau 2.340-2.350 de lei acum trei ani – o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare, în doar 36 de luni”, afirmă Adrian Negrescu.

În acest timp, valoarea nominală a pensiilor nu a mai fost actualizată.

„Ultima indexare reală a pensiilor a avut loc la 1 ianuarie 2024, când pensiile au fost majorate prin indexarea de 13,8%, la care s-a adăugat recalcularea pensiilor, care a dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru cei aproximativ 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. De atunci însă, mecanismul de indexare a fost înghețat. Pensiile nu au fost indexate nici în 2025, nici în 2026, din cauza deficitului bugetar și este posibil să nu crească nici în 2027”, spune analistul.

Acesta subliniază că, în tot acest interval, pensiile au rămas aceleași doar pe hârtie, în timp ce costul vieții a continuat să urce.

De ce vor depinde pensiile în următorii ani

În opinia lui Adrian Negrescu, evoluția puterii de cumpărare a pensiilor va depinde de trei factori principali. Primul este reducerea deficitului bugetar și succesul consolidării fiscale, care ar putea permite reluarea indexării pensiilor începând cu 1 ianuarie 2027. Al doilea ține de evoluția inflației, deoarece majorarea TVA și liberalizarea prețului la energie au alimentat, cel puțin pe termen scurt, noi scumpiri. Al treilea factor este decizia Curții Constituționale privind contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) aplicată unor categorii de pensionari, care, dacă va fi anulată, ar putea aduce înapoi sumele reținute din august 2025.

Totuși, analistul avertizează că revenirea la nivelul de trai din urmă cu trei-cinci ani nu se va produce rapid.

„În lipsa unor semnale clare de relaxare fiscală și cu o inflație care, la jumătatea anului 2026, rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, cel mai probabil scenariu pentru următorii ani este unul de recuperare lentă și parțială, nu de revenire la nivelul real de trai din urmă cu trei-cinci ani, ci de stopare, în cel mai bun caz, a ritmului actual de erodare”, concluzionează Adrian Negrescu.

Facultatea care a înregistrat cea mai mare concurență din ultimii 20 de ani. Aproape șase candidați s-au luptat pentru un loc la buget