De ce Dunărea continuă să scadă, chiar dacă râurile din România s-au umflat după ploi. Explicația pentru nivelul alarmant

În ultimele săptămâni, multe zone din România au fost lovite de ploi abundente, furtuni și cantități impresionante de apă, iar pentru mulți români pare greu de înțeles cum este posibil ca Dunărea să continue să scadă și să se apropie de niveluri extrem de reduse pentru această perioadă a anului. Explicația este însă mult mai simplă decât pare și nu are legătură, în primul rând, cu vremea din România, ci cu ceea ce se întâmplă la mii de kilometri distanță, în Germania, Austria și restul bazinului superior al fluviului.

Dunărea nu este alimentată doar de ploile din România

Potrivit analizei Meteoplus, Dunărea nu depinde de precipitațiile care cad în țara noastră, ci de întregul bazin hidrografic pe care îl traversează înainte de a ajunge la Baziaș, punctul prin care intră în România.

Fluviul izvorăște din Munții Pădurea Neagră, în sud-vestul Germaniei, și străbate aproximativ 2.850 de kilometri până la vărsarea în Marea Neagră. Pe parcurs, traversează sau delimitează zece state și adună apa dintr-un bazin hidrografic uriaș, de aproximativ 817.000 de kilometri pătrați, adică aproape 10% din suprafața Europei continentale.

În Dunăre se varsă sute de râuri importante, precum Inn, Drava, Sava, Tisa, Morava, Olt, Siret și Prut. Dacă aceste râuri transportă mai puțină apă din cauza secetei, întregul fluviu ajunge în România cu un debit mult diminuat.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Ploile din România nu pot compensa lipsa apei din Europa Centrală

Meteorologii explică faptul că, în ultimele luni, Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația și Serbia au traversat perioade lungi fără precipitații importante, combinate cu valuri repetate de caniculă. Din această cauză, afluenții Dunării au transportat din ce în ce mai puțină apă.

În schimb, România a avut o situație diferită. În luna iulie, în numeroase zone din sudul țării s-au înregistrat peste 100-150 de litri de apă pe metrul pătrat, iar pe alocuri chiar mai mult. Aceste ploi au alimentat râurile locale și au refăcut parțial umiditatea solului, însă nu au putut compensa deficitul uriaș acumulat pe întreg traseul Dunării.

Practic, ploaia căzută la București, Craiova sau în alte orașe nu poate influența debitul măsurat la Baziaș, acolo unde este contabilizată apa venită din toate statele aflate în amonte.

Vezi și:

Ungaria a reușit să ridice Dunărea cu până la 20 de centimetri la Paks. Soluția care a salvat turbinele de la oprire

De ce centrala nucleară a Bulgariei nu este afectată de nivelul scăzut al Dunării. Motivul pentru care Kozlodui funcționează la capacitate maximă, iar Cernavodă reduce producția

Din acest motiv, Meteoplus estimează că debitul Dunării la intrarea în România ar putea coborî până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă, de peste trei ori sub media multianuală pentru această perioadă, care este de aproximativ 4.750 de metri cubi pe secundă.

Germania și Austria se confruntă cu o secetă severă

Problema începe încă din zona în care ia naștere fluviul. În landul german Baden-Württemberg, aproape toate stațiile hidrologice indică niveluri foarte scăzute sau extrem de scăzute ale apelor.

Situația este rezultatul unui deficit de precipitații acumulat timp de mai multe luni. Din noiembrie 2025 și până în prezent, aproape fiecare lună a fost mai uscată decât media climatologică. În iulie, în loc de aproximativ 91 de litri de apă pe metrul pătrat, au căzut doar 34 de litri, iar în unele regiuni chiar sub 10 litri.

Nici furtunile violente nu reușesc să rezolve problema. Atunci când plouă foarte mult într-un interval scurt, solul uscat nu mai poate absorbi rapid apa, iar aceasta se scurge la suprafață. Nivelul râurilor crește doar temporar, după care începe din nou să scadă.

Autoritățile germane avertizează că și rezervele de apă subterană sunt în continuă diminuare, ceea ce arată că seceta este una profundă și nu poate fi rezolvată prin câteva episoade de vreme instabilă.

Recorduri negative în Austria

Și Austria se confruntă cu efecte spectaculoase ale secetei. În regiunea Wachau, una dintre cele mai cunoscute porțiuni ale Dunării, nivelul apei a coborât la minime istorice. La stația Kienstock s-a înregistrat un nivel record de numai 110 centimetri, iar într-un alt punct de măsurare, la Aggstein, apa a coborât atât de mult încât rigla folosită pentru măsurarea nivelului nu mai ajunge până la suprafața fluviului.

Retragerea apei a scos la iveală stânci care în mod normal sunt complet acoperite, iar navigația a devenit tot mai dificilă. Unele feriboturi nu mai pot transporta autoturisme, iar vasele de croazieră au fost nevoite să-și modifice traseele și programele.

Debitul redus afectează inclusiv producția de energie electrică. Operatorii hidrocentralelor austriece au anunțat că produc aproximativ 30% mai puțină energie decât în mod normal, din cauza cantității reduse de apă.

Efectele se văd și asupra peștilor

Nivelul scăzut al Dunării are consecințe și asupra ecosistemelor. În unele sectoare din Austria, apa a ajuns la aproximativ 30 de grade Celsius, iar oxigenul disponibil pentru pești a scăzut semnificativ.

Valurile produse de nave împing peștii spre malurile foarte puțin adânci, unde mulți rămân blocați și mor. Pescarii încearcă să salveze exemplarele mai mari, mutându-le în ape mai adânci, însă pentru puiet șansele sunt reduse.

Când ar putea începe să crească din nou nivelul Dunării

Specialiștii subliniază că Dunărea nu își va reveni după câteva furtuni locale. Pentru ca debitul să revină la valori apropiate de normal este nevoie de precipitații consistente și repetate în Alpi, Germania, Austria și în întreg bazinul superior al fluviului, acolo unde se formează cea mai mare parte a apei care ajunge ulterior în România.

Potrivit prognozei Meteoplus, debitul la Baziaș s-ar putea menține în jurul valorii de 1.450 de metri cubi pe secundă până în perioada 10-12 august. O creștere lentă ar putea apărea ulterior, iar șansele unei reveniri mai consistente sunt estimate după 24 august, însă totul depinde de ploile care vor cădea în regiunile alpine și pe cursurile marilor afluenți ai Dunării.

Domul de căldură revine peste Europa la final de septembrie. Ce temperaturi sunt așteptate în România