Cum pot scăpa românii de datorii. Soluția legală care ar permite restructurarea sau chiar ștergerea lor, conform ANPC

Tot mai mulți români se confruntă cu dificultăți financiare, fie din cauza creditelor, fie a cheltuielilor tot mai mari. Puțini știu însă că există o soluție legală care le poate oferi o șansă reală de redresare: procedura de insolvență pentru persoane fizice. Potrivit Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), această procedură permite restructurarea sau chiar ștergerea datoriilor, dar și suspendarea executărilor silite.

Ce înseamnă insolvența persoanelor fizice

Insolvența este un mecanism de protecție reglementat prin Legea nr. 151/2015, destinat persoanelor care nu mai pot face față datoriilor acumulate. Practic, este o procedură prin care debitorii pot negocia cu creditorii sau pot obține o reorganizare a situației financiare, sub supravegherea autorităților. ANPC, prin Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice, oferă sprijin celor care au ajuns în această situație și nu mai pot achita ratele sau alte obligații financiare.

Pentru a intra în procedura de insolvență, o persoană trebuie să îndeplinească anumite condiții. În primul rând, trebuie să notifice creditorii cu cel puțin 30 de zile înainte de depunerea cererii. De asemenea, este necesară prezentarea unor documente importante:

• dovezi privind veniturile sau lipsa acestora;
• situația profesională;
• documente privind veniturile din ultimii 3 ani și estimări pentru următorii 3 ani;
• cazier fiscal și judiciar;
• raportul de la Biroul de Credit;
• o propunere de plan de rambursare, acolo unde este cazul.

Aceste documente ajută autoritățile să evalueze corect situația financiară a solicitantului.

Vezi și:

O plantă ignorată ani la rând de fermieri se vinde acum cu până la 1.000 de euro kilogramul. Tot mai multe restaurante o caută

Cele trei tipuri de insolvență

Legea prevede trei proceduri diferite, în funcție de situația fiecărui debitor:

1. Planul de rambursare a datoriilor. Această variantă se aplică persoanelor cu datorii de cel puțin 15 salarii minime brute (60.750 lei). Debitorul trebuie să achite cel puțin jumătate din datorii într-o perioadă de maximum 5 ani. Avantajul major este că executările silite și dobânzile sunt suspendate, iar la final o parte din datorii poate fi ștearsă.

2. Procedura simplificată. Este destinată persoanelor vulnerabile, precum pensionarii sau cei cu capacitate redusă de muncă, care au datorii mai mici (sub 10 salarii minime brute) și nu dețin bunuri sau venituri urmăribile. După o perioadă de supraveghere de 3 ani, datoriile pot fi șterse complet.

Vezi și:

La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm ouă sau vopsea pentru Paște. Avertismentul ANPC pentru români

Când nu mai primești bani pentru zboruri anulate. Ce situații sunt considerate excepții de ANPC

3. Lichidarea de active. Se aplică în cazul datoriilor mari, de peste 60.750 lei, atunci când debitorul nu poate acoperi nici măcar jumătate din sumă în 5 ani. Bunurile sunt valorificate pentru plata creditorilor, iar restul datoriilor poate fi șters după o perioadă de 1 până la 5 ani.

Un aspect important este că legea garantează debitorilor un nivel de trai rezonabil. Comisia de Insolvență stabilește un „coș minim de consum”, actualizat în funcție de inflație, astfel încât persoanele aflate în procedură să își poată întreține familia.

Posibile schimbări în lege

Autoritățile lucrează la îmbunătățirea legislației. Printre modificările propuse se numără:

• includerea locuinței de familie în categoria bunurilor protejate;
• reducerea pragului minim de datorii pentru accesarea procedurii;
• obligarea creditorilor să informeze debitorii despre această opțiune după întârzieri de peste 90 de zile.

Procedura de insolvență nu este o soluție rapidă, dar poate reprezenta o gură de aer pentru cei copleșiți de datorii. Cu sprijinul ANPC și respectarea condițiilor legale, românii aflați în dificultate financiară pot obține un nou început și o stabilitate pe termen lung.

Google vrea să elibereze 64 de milioane de țânțari într-o anume regiune. De ce consideră oamenii de știință proiectul o veste bună