Ce poți face dacă ai ajuns la vârsta de pensionare, dar nu ai suficienți ani de contribuție

Ce poți face dacă ai ajuns la vârsta de pensionare, dar nu ai suficienți ani de contribuție
În România, pensia pentru limită de vârstă se acordă pe baza contribuțiilor plătite de-a lungul activității profesionale

În România, pensia pentru limită de vârstă se acordă pe baza contribuțiilor plătite de-a lungul activității profesionale. Din acest motiv, persoanele care nu au acumulat suficientă vechime în muncă se pot confrunta cu dificultăți atunci când ajung la vârsta de pensionare.

Situația este întâlnită în special în cazul celor care au lucrat fără forme legale, au avut perioade lungi fără activitate sau au muncit în străinătate fără a contribui la sistemul de asigurări sociale.

Care este stagiul minim necesar pentru pensie

Pentru a putea solicita pensia pentru limită de vârstă, legislația prevede un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Cu alte cuvinte, este nevoie de cel puțin 180 de luni în care au fost achitate contribuții la sistemul public de pensii.

Acești ani nu trebuie să fie consecutivi. Perioadele lucrate se adună, indiferent dacă au existat întreruperi între ele. Important este ca totalul să atingă pragul minim impus de lege.

Stagiul minim nu trebuie confundat cu stagiul complet de cotizare, care este de 35 de ani. Acesta din urmă influențează valoarea pensiei și punctajul acumulat, în timp ce cei 15 ani reprezintă condiția minimă pentru a avea dreptul la pensie din sistemul public.

În calculul vechimii pot intra:

  • perioadele în care au fost plătite contribuții la pensii;
  • anumite perioade asimilate, recunoscute prin lege;
  • intervalele pentru care s-au achitat contribuții în baza unui contract de asigurare socială.

Persoanele interesate își pot verifica stagiul de cotizare prin intermediul Casei Naționale de Pensii Publice sau prin platforma online a instituției.

Ce se întâmplă dacă nu ai 15 ani de cotizare

Cei care ating vârsta standard de pensionare, dar nu au acumulat cel puțin 15 ani de contribuții, nu pot primi pensie pentru limită de vârstă.

În lipsa acestui drept, veniturile la bătrânețe pot proveni doar din economii, sprijinul familiei sau alte forme de ajutor social, acolo unde sunt îndeplinite condițiile legale.

Există însă câteva variante prin care situația poate fi remediată.

Una dintre soluții este încheierea unui contract de asigurare socială cu casa de pensii. Prin această procedură, persoana poate plăti contribuții pentru perioade neacoperite și își poate completa vechimea necesară.

De asemenea, cei care au lucrat în străinătate pot beneficia de totalizarea perioadelor de asigurare. România aplică regulamente europene și acorduri internaționale care permit luarea în calcul a anilor lucrați în alte state pentru îndeplinirea stagiului minim.

O altă opțiune este continuarea activității profesionale după împlinirea vârstei standard de pensionare. Astfel, se acumulează noi perioade de cotizare care pot conduce ulterior la obținerea dreptului la pensie.

Cât costă cumpărarea unui an de vechime

Pentru cei care aleg să contribuie voluntar la sistemul public de pensii, costurile sunt calculate în funcție de salariul minim brut și de contribuția de asigurări sociale.

Începând cu 1 iulie 2026, la un salariu minim brut de 4.325 de lei, contribuția minimă lunară este estimată la 1.081,25 lei. Astfel, pentru un an complet de vechime, suma care trebuie achitată ajunge la aproximativ 12.975 de lei.

Persoanele care aleg o bază de calcul mai mare vor plăti contribuții mai ridicate, însă vor acumula și un punctaj mai bun pentru pensie.

Cine poate beneficia de pensia de urmaș

Există și situații în care dreptul la pensie nu depinde de propriul stagiu de cotizare. Este cazul pensiei de urmaș, acordată membrilor familiei unei persoane decedate care era pensionar sau asigurat.

Pot beneficia de acest drept:

  • copiii până la 16 ani sau până la 26 de ani dacă își continuă studiile;
  • copiii invalizi, pe durata invalidității;
  • soțul supraviețuitor, în condițiile prevăzute de lege.

Valoarea pensiei de urmaș se stabilește în funcție de pensia pe care o primea sau ar fi primit-o persoana decedată și de numărul beneficiarilor.

În concluzie, pragul de 15 ani de cotizare rămâne condiția esențială pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă. Cei care nu au acumulat această vechime nu primesc pensie din sistemul public, însă pot apela la soluții precum contribuțiile voluntare, recunoașterea perioadelor lucrate în străinătate sau continuarea activității pentru a completa stagiul necesar.