Câți români mai locuiesc, de fapt, în România. Noile date INS arată cât a scăzut populația

România rămâne cu puțin peste 19 milioane de locuitori, potrivit celor mai noi date publicate de Institutul Național de Statistică. La 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a țării era de 19.041.322 de persoane, în scădere față de începutul anului precedent.

La prima vedere, diferența nu pare mare: România avea cu 1.829 de locuitori mai puțin decât la 1 ianuarie 2025. În spatele acestei scăderi relativ reduse se află însă două fenomene care aproape s-au anulat reciproc: numărul deceselor a depășit puternic numărul nașterilor, în timp ce migrația a adus un plus important de populație.

Datele INS mai arată o schimbare care se accentuează de la un an la altul: România îmbătrânește. Ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani continuă să crească, în timp ce copiii reprezintă o parte tot mai mică din populație.

România mai are puțin peste 19 milioane de locuitori

Populația rezidentă a României era de 19,041 milioane de persoane la începutul anului 2026. Comparativ cu 1 ianuarie 2025, scăderea a fost de aproximativ 1.800 de persoane.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

Populația rezidentă nu trebuie confundată cu populația după domiciliu. Prima categorie îi cuprinde, în esență, pe oamenii care locuiesc efectiv în România pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau intenționează să facă acest lucru, indiferent de cetățenie.

Tocmai de aceea, această statistică oferă o imagine mai apropiată de numărul persoanelor care trăiesc efectiv în țară decât simpla raportare la domiciliul înscris în actele de identitate.

Din totalul populației rezidente, aproximativ 9,7 milioane de persoane locuiau în mediul urban. Potrivit INS, populația urbană a crescut cu 0,2% comparativ cu începutul anului precedent.

Vezi și:

Orașele în care apartamentele rămân, dar oamenii dispar. Cum arată piața imobiliară într-un municipiu care pierde populație

Din ce din ce mai mulţi români aleg să se mute la țară. Numărul celor care au părăsit orașele a crescut în ultima perioadă

România a pierdut peste 104.000 de oameni din diferența dintre nașteri și decese

Cifra care arată mai clar problema demografică nu este însă scăderea netă de aproximativ 1.800 de locuitori.

În cursul anului 2025, sporul natural al populației a fost negativ cu 104.100 de persoane. Cu alte cuvinte, diferența dintre numărul persoanelor decedate și cel al copiilor născuți a dus la o pierdere de peste 104.000 de locuitori.

Scăderea totală a populației nu a fost la fel de mare datorită migrației.

Numărul persoanelor care au venit să locuiască în România l-a depășit pe cel al persoanelor care au emigrat cu aproximativ 102.200. Astfel, migrația a compensat aproape în totalitate pierderea naturală a populației, dar nu suficient pentru ca numărul locuitorilor să crească.

România a continuat astfel să fie, din punct de vedere statistic, o țară de imigrare.

Fără aportul migrației, România ar fi coborât sub pragul de 19 milioane

Diferența dintre cele două cifre este relevantă pentru evoluția populației. Pierderea naturală a fost de 104.100 de persoane, iar câștigul rezultat din migrația internațională a fost de 102.200.

Fără acest aport migrator, populația rezidentă ar fi coborât sub pragul de 19 milioane de persoane.

Datele arată și că bărbații au fost majoritari atât în rândul persoanelor care au plecat din România, cât și al celor care au venit. Ei au reprezentat 57,9% dintre emigranți și 58,6% dintre imigranți.

Migrația a avut astfel un rol esențial în menținerea populației României peste nivelul de 19 milioane de locuitori, în condițiile în care diferența dintre nașteri și decese continuă să fie puternic negativă.

Sunt tot mai mulți vârstnici și tot mai puțini copii

O altă schimbare importantă evidențiată de INS este accentuarea procesului de îmbătrânire demografică.

Persoanele cu vârsta de cel puțin 65 de ani reprezentau 20,5% din populația rezidentă la 1 ianuarie 2026. Cu un an înainte, ponderea lor era de 20,3%.

În același timp, procentul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani a coborât de la 15,4% la începutul anului 2025 la numai 15,1% la începutul lui 2026.

Diferența dintre cele două generații devine astfel tot mai mare.

Indicele de îmbătrânire demografică a ajuns la 135,9 persoane cu vârsta de cel puțin 65 de ani la fiecare 100 de tineri sub 15 ani. În urmă cu numai un an, raportul era de 131,3 vârstnici la 100 de tineri.

Practic, România are acum aproximativ 136 de persoane de peste 65 de ani la fiecare 100 de copii și adolescenți sub 15 ani.

Cu cât a scăzut populația față de anul trecut

La 1 ianuarie 2025, România avea aproximativ 19,043 milioane de locuitori. Datele publicate atunci de INS indicau o scădere de aproximativ 24.400 de persoane față de anul anterior.

Un an mai târziu, ritmul scăderii nete este mult mai redus. România a pierdut aproximativ 1.800 de locuitori, însă această diferență mică nu vine dintr-o îmbunătățire a sporului natural.

Dimpotrivă, pierderea naturală a crescut de la aproximativ 100.900 de persoane în 2024 la 104.100 în 2025.

Ceea ce a făcut diferența a fost migrația. Soldul pozitiv al migrației internaționale a crescut de la aproximativ 71.300 de persoane în 2024 la 102.200 în 2025.

Așadar, noile date arată două realități diferite. Numărul total al locuitorilor a rămas relativ stabil și se menține puțin peste 19 milioane, însă România continuă să piardă populație prin diferența dintre nașteri și decese, iar procesul de îmbătrânire demografică se accentuează.

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii