Câți metri pătrați cumperi, de fapt, când iei un apartament. Diferența dintre suprafața utilă și cea construită

Prețul pe metru pătrat este unul dintre primele criterii pe care cumpărătorii le analizează atunci când caută un apartament sau o casă. Totuși, nu toți metrii pătrați înseamnă același lucru. În funcție de tipul de suprafață folosit într-un anunț sau într-un contract, aceeași locuință poate părea mai mare sau mai avantajoasă decât este în realitate. De aceea, cunoașterea diferențelor dintre suprafața utilă, construită, desfășurată și locuibilă este esențială înainte de orice achiziție imobiliară.

Legea stabilește mai multe tipuri de suprafețe pentru o locuință

Atunci când este evaluată o locuință, nu se ia în calcul doar dimensiunea acesteia, ci și modul în care este măsurat spațiul. În România, principalele definiții referitoare la suprafețele locuințelor sunt prevăzute în Legea locuinței nr. 114/1996.

Actul normativ stabilește ce încăperi intră în fiecare categorie de suprafață și modul în care acestea trebuie interpretate. Aceste noțiuni sunt utilizate în documente precum cadastrul, releveul, autorizațiile de construire sau contractele de vânzare-cumpărare, motiv pentru care sunt importante atât pentru dezvoltatori și proiectanți, cât și pentru cumpărători.

În practică, aceste diferențe pot influența direct valoarea unei proprietăți. Majoritatea apartamentelor sunt promovate prin raportare la un preț pe metru pătrat, însă este important ca viitorul proprietar să știe dacă acel calcul are la bază suprafața utilă sau cea construită.

Vezi și:

La ce temperatură să setezi apa din calorifere în octombrie. Centrala nu trebuie să funcționeze ca în mijlocul iernii

Suprafața utilă este indicatorul care arată spațiul pe care îl vei folosi zilnic

Pentru cei mai mulți cumpărători, suprafața utilă este cea mai relevantă informație. Potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, aceasta reprezintă suprafața desfășurată din care este eliminată suprafața ocupată de pereți.

Mai simplu spus, suprafața utilă reprezintă spațiul care poate fi folosit efectiv în interiorul locuinței. În această categorie sunt incluse camerele de locuit, dormitoarele, bucătăria, băile, holurile și spațiile de depozitare, în timp ce pereții și anumite elemente structurale nu sunt luați în calcul.

Acesta este motivul pentru care suprafața utilă este considerată principalul indicator atunci când sunt comparate două apartamente. Ea oferă cea mai clară imagine asupra spațiului disponibil pentru mobilier, circulație și activitățile de zi cu zi.

Vezi și:

Orange scoate la vânzare Palatul Telefoanelor din București. Cât costă una dintre cele mai cunoscute clădiri de pe Calea Victoriei

Orașele în care apartamentele rămân, dar oamenii dispar. Cum arată piața imobiliară într-un municipiu care pierde populație

De ce suprafața construită este întotdeauna mai mare

Spre deosebire de suprafața utilă, suprafața construită include mai multe elemente ale clădirii. În calcul intră atât suprafața utilă, cât și grosimea pereților interiori și exteriori, balcoanele, logiile și, în cazul apartamentelor, cota-parte din spațiile comune ale imobilului.

Din acest motiv, suprafața construită este întotdeauna mai mare decât suprafața utilă. În cazul locuințelor noi, diferența poate fi una importantă, iar două apartamente promovate cu aceeași suprafață construită pot avea, în realitate, spații interioare foarte diferite.

Un apartament cu 70 de metri pătrați utili poate depăși 90 de metri pătrați construiți, în funcție de grosimea pereților, dimensiunea balconului sau cota-parte din spațiile comune. Tocmai de aceea, cumpărătorii sunt sfătuiți să verifice cu atenție ce tip de suprafață apare în anunț înainte de a compara prețurile.

Ce reprezintă suprafața desfășurată și suprafața locuibilă

Pe lângă suprafața utilă și cea construită, documentațiile tehnice folosesc și noțiunea de suprafață desfășurată. Aceasta reprezintă suma suprafețelor construite ale tuturor nivelurilor unei clădiri.

Indicatorul este utilizat în special în urbanism și proiectare și apare în autorizațiile de construire, documentațiile cadastrale și în calculul unor indicatori urbanistici. În cazul caselor, suprafața construită desfășurată oferă o imagine asupra dimensiunii totale a construcției.

Suprafața locuibilă are o definiție diferită și se referă exclusiv la camerele în care se locuiește propriu-zis. Potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, aceasta reprezintă suma suprafețelor camerelor de zi și ale dormitoarelor, fără a include bucătăria, băile, holurile sau spațiile de depozitare.

Din acest motiv, două apartamente cu aceeași suprafață utilă pot avea suprafețe locuibile diferite, în funcție de modul în care sunt compartimentate și de dimensiunea camerelor principale.

Ce trebuie verificat înainte de cumpărarea unei locuințe

Atunci când analizează mai multe oferte, cumpărătorii ar trebui să compare întotdeauna același tip de suprafață. Dacă o locuință este prezentată prin raportare la suprafața construită, iar alta la suprafața utilă, comparația poate crea o impresie greșită asupra raportului dintre preț și spațiul disponibil.

În cazul apartamentelor noi, diferențele dintre cele două valori pot fi semnificative, deoarece suprafața construită poate include pereții, balconul și cota-parte din spațiile comune ale blocului. Din acest motiv, spațiul care poate fi folosit efectiv poate fi mai mic decât lasă impresia cifrele din oferta de vânzare.

Totodată, este recomandată verificarea suprafețelor înscrise în documentele oficiale, precum extrasul de carte funciară, releveul și cadastrul, nu doar a celor prezentate în materialele de promovare. Pot exista diferențe între informațiile din anunț și cele din acte, iar acestea pot influența atât valoarea reală a locuinței, cât și costurile ulterioare.

Elevii primesc două luni de bursă odată. Câți bani intră pe card pe 20 noiembrie și cine poate primi o sumă mai mică