Câtă energie mai produc hidrocentralele de la Porțile de Fier. Debitul Dunării este la un minim istoric, ce spune Hidroelectrica despre riscul opririi

Câtă energie mai produc hidrocentralele de la Porțile de Fier. Debitul Dunării este la un minim istoric, ce spune Hidroelectrica despre riscul opririi
Hidrocentrala Porțile de Fier I (Foto: Facebook)

Seceta prelungită și debitul foarte redus al Dunării au început să se vadă tot mai clar în producția de energie electrică a României. Hidrocentralele Porțile de Fier I și II continuă să funcționeze, însă energia produsă este mult sub nivelul obișnuit pentru această perioadă. Potrivit Hidroelectrica, producția zilnică totală a celor două amenajări a ajuns la 6.375 MWh, adică aproximativ jumătate din nivelul înregistrat, în medie, la începutul lunii august în ultimii cinci ani.

Porțile de Fier funcționează, dar cu producție redusă

Hidroelectrica precizează că, în ciuda condițiilor hidrologice excepționale, nu există în prezent probleme tehnice care să impună oprirea centralelor.

„În aceste condiţii hidrologice excepţionale, exploatarea amenajărilor Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II se desfăşoară fără probleme deosebite, însă programele de producţie sunt diminuate, adaptate la debitele afluente reduse în amenajare”, transmite compania.

Concret, Porțile de Fier I produce în prezent aproximativ 4.500 MWh pe zi, iar Porțile de Fier II aproximativ 1.825 MWh. Astfel, în total, cele două centrale ajung astfel la 6.375 MWh zilnic.

Producția este la doar 42% față de media multianuală

Diferența devine și mai mare dacă actualele valori sunt comparate cu media hidrologică pe termen lung. Față de o situație obișnuită pentru începutul lunii august din ultimii cinci ani, producția se află la aproximativ 50%. Dacă raportarea se face însă la media multianuală a debitului Dunării, de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă, producția actuală reprezintă doar 42%.

Explicația este relativ simplă: o hidrocentrală are nevoie de apă pentru a produce electricitate. Cu cât cantitatea de apă care trece prin turbine este mai mică, cu atât și cantitatea de energie generată scade.

În cazul Dunării, relația dintre debit și producție este una directă, mai ales în perioadele cu ape mici.

Debitul Dunării, la niveluri excepțional de scăzute

Situația de la Porțile de Fier este provocată de scăderea puternică a debitului Dunării la intrarea în România, în zona Baziaș. Hidroelectrica arată că valorile actuale sunt semnificativ mai mici decât media lunii august, de 3.900 mc/s, și se numără printre cele mai reduse înregistrate în seria istorică de observații pentru această perioadă a anului.

Deocamdată, debitul redus înseamnă în primul rând mai puțină energie produsă, nu oprirea hidrocentralelor. Exploatarea se face în regim adaptat situației de „ape mici”, conform regulamentelor tehnice.

Problema nu este limitată la Porțile de Fier

Seceta afectează întreaga producție hidro, nu doar cele două centrale de pe Dunăre. Hidroelectrica administrează hidrocentrale asociate cu 40 de lacuri de acumulare majore, iar energia produsă depinde atât de debitele râurilor, cât și de gradul de umplere a lacurilor.

Dunărea are însă o importanță specială, contribuind în medie cu aproximativ 40% la producția hidroelectrică relevantă pentru companie. O altă zonă importantă este Oltul, unde producția depinde, de asemenea, direct de cantitatea de apă disponibilă.

Hidroelectrica se așteaptă la un august mai slab decât anul trecut

Datele companiei arată cât de mare poate fi diferența de la un an la altul. În perioada 2000-2025, producția medie a Hidroelectrica pentru luna august a depășit 1.200 GWh.

În august 2025, compania a produs aproximativ 860 GWh, iar pentru 2026 estimarea este că producția va coborî chiar sub nivelul de anul trecut.

Prin urmare, problema imediată nu este că Porțile de Fier urmează să fie oprite, ci că una dintre cele mai importante surse de electricitate ale României produce mult mai puțin decât într-un an cu debite normale. Dacă seceta și debitele foarte reduse persistă, presiunea asupra producției hidro și, implicit, asupra întregului sistem energetic va rămâne ridicată.