Cât primește un agricultor român dacă seceta îi distruge porumbul. Diferențele față de Franța și Germania

Un agricultor român căruia seceta i-a distrus aproape în totalitate un hectar de porumb poate primi în 2026 un ajutor de maximum 333 de lei, echivalentul a aproximativ 63 de euro, pentru pagubele produse în 2025. Suma pare și mai mică atunci când este comparată cu pierderile estimate sau cu mecanismele existente în alte mari state agricole europene. Franța, de exemplu, poate ajunge, într-o simulare pentru o cultură de porumb distrusă complet, la peste 235 de euro pe hectar numai prin mecanismul național de solidaritate, în timp ce Germania mizează într-o măsură importantă pe asigurările multirisc și pe subvenționarea acestora.

România: maximum 333 de lei pentru hectarul calamitat

Seceta din 2025 a afectat în România 273.276 de hectare cultivate cu porumb și alte 280.685 de hectare cu floarea-soarelui. Pentru cele două culturi, schema stabilită în 2026 are un buget total de 155,36 milioane de lei, jumătate provenind din finanțare europeană prin Fondul European de Garantare Agricolă și jumătate din bugetul național.

Cei 333 de lei reprezintă însă valoarea maximă, nu suma acordată automat pentru orice hectar afectat.

Pentru a primi ajutor, cultura trebuie să fi fost afectată în proporție de cel puțin 30%. La o pagubă de 30%, sprijinul este de aproximativ 100 de lei/ha, la 50% ajunge la aproximativ 167 de lei, la 70% la 233 de lei, iar la 90% la 300 de lei. Pentru o afectare de peste 90% se poate ajunge la maximum 333 de lei/ha.

Vezi și:

Ce a cumpărat o româncă cu 6 lei de la Lidl. A luat două „pungi antirisipă” şi a fotografiat toate alimentele: „Ce ziceţi? Merită?”

Un agricultor cu 100 de hectare calamitate integral ar primi, așadar, 33.300 de lei, adică aproximativ 6.344 de euro la cursul utilizat pentru fundamentarea schemei.

Ajutorul acoperă doar o parte mică din pierdere

Problema semnalată de fermieri este raportul dintre despăgubire și costurile reale. Documentația schemei estimează pierderi de venit cuprinse între aproximativ 210 și 890 de euro pe hectar, în funcție de gradul de afectare. Ajutorul maxim de aproximativ 63 de euro/ha acoperă, prin urmare, numai o parte a prejudiciului economic estimat.

Fermierul Teiu Păunescu, din Olt, explica situația foarte simplu: „Având o cheltuială între 4.000 și 5.000 lei/ha, cheltuieli directe, îți decontează 300 lei/ha. E chiar așa, de bătaie de joc”.

Vezi și:

Tractorul electric care se încarcă singur la soare: poate lucra cinci ore și câștigă autonomie cât stă pe câmp

Cultura care ar putea deveni o afacere profitabilă pentru fermierii români. Poate aduce venituri de 100.000 de euro de pe un singur hectar

El arată și că numai arenda poate ajunge la aproximativ 800 de lei, în timp ce sprijinul maxim este de 333 de lei.

Franța calculează ajutorul după pierderea economică

În Franța, sistemul funcționează diferit. Nu există pur și simplu o sumă fixă identică pentru fiecare hectar calamitat, ci un mecanism numit ISN – Indemnité de solidarité nationale -, care funcționează împreună cu sistemul de asigurări agricole.

Pentru culturile mari, printre care se numără porumbul, pragul relevant prezentat pentru recolta 2025 este de 50% pierdere. Pentru un fermier neasigurat, rata de indemnizare era de 35% pentru partea de pierdere care depășea acest prag.

Calculul ține cont și de randamentul istoric al fermei și de valoarea de referință a culturii, scrie Adevărul.

Un exemplu oficial prezentat în Haute-Vienne pornește de la un randament istoric de 8,35 tone de porumb/ha, o producție efectivă de numai 2,5 tone și o pierdere de 70%. În acel caz, compensația ajunge la 94,10 euro/ha. Dacă folosim aceleași valori și simulăm o pierdere de 100%, rezultatul este de aproximativ 235,26 euro/ha, față de maximum aproximativ 63 de euro/ha în România.

Asta nu înseamnă că orice agricultor francez primește automat 235 de euro. Suma depinde de pierderea concretă, randament, prețurile de referință și existența unei asigurări.

Franța pune peste un miliard de euro într-un pachet mai larg

Pentru problemele climatice din 2026, Franța a mers mai departe. Potrivit informațiilor din materialul analizat, planul CASI (Climat, Adaptation, Sécheresse, Incendies) depășește un miliard de euro.

Aproximativ 520 de milioane de euro sunt estimate pentru ISN, alte 235 de milioane merg către un fond destinat reluării producției, inclusiv pentru furaje, semințe și plante, iar pachetul cuprinde și peste 300 de milioane de euro pentru reduceri ale impozitului pe terenurile agricole.

Diferența de abordare este importantă: nu se încearcă numai compensarea unei părți din recolta pierdută, ci și ajutarea fermei să continue producția în sezonul următor.

Germania mizează mai mult pe asigurarea riscului

Germania oferă încă un model diferit. În 2026, agricultorii germani au acces la sistemul obișnuit de plăți directe din Politica Agricolă Comună – sprijin de bază pentru venit, sprijin redistributiv, plăți pentru tinerii fermieri și eco-scheme -, dar și la programe stabilite la nivelul landurilor. De exemplu, portalul oficial federal arată că în Bavaria, în 2026, fermierii pot solicita inclusiv subvenții pentru primele asigurărilor multirisc.

Această diferență contează enorm. În loc ca statul să stabilească după fiecare secetă o despăgubire fixă pentru hectarul distrus, asigurarea agricolă transferă o parte din risc către asigurător, iar statul poate ajuta fermierul să suporte costul primei.

Chiar literatura publicată în 2026 sub egida ministerului federal german al agriculturii discută trecerea de la ajutoarele acordate după apariția catastrofei către asigurările multirisc sprijinite de stat, arătând că un asemenea sistem poate reduce substanțial și birocrația pentru ferme și autorități.

Cum funcționează sistemul din Germania

În România, actuala schemă pentru seceta din 2025 permite o comparație foarte simplă: maximum 333 lei/ha pentru porumb și floarea-soarelui, în funcție de procentul de afectare.

În Franța, despăgubirea se raportează mult mai mult la pierderea economică și la istoricul producției, iar asigurarea schimbă substanțial mecanismul. În Germania, protecția agricultorului este construită din mai multe componente – PAC, programe regionale, asigurări multirisc și eventuale intervenții extraordinare – astfel că nu există pentru 2026 o despăgubire națională unică pentru porumb care să poată fi pusă direct lângă cei 333 de lei din România.

Diferența dintre cele trei țări nu este, așadar, numai despre câți euro primește agricultorul, ci despre cine suportă riscul atunci când vremea distruge recolta. România acordă în acest caz un ajutor fix, limitat și proporțional cu gradul de calamitate, Franța leagă mult mai puternic despăgubirea de pierderea economică și de asigurare, iar Germania pune accent pe gestionarea riscului printr-o combinație de asigurări și programe de sprijin.

Pentru fermierul român, problema rămâne însă foarte concretă: la o cultură distrusă aproape integral, cei 333 de lei pe hectar reprezintă doar o fracțiune din cheltuielile și veniturile pierdute într-un an agricol.