Cât costă să deschizi o covrigărie în 2026. Afacerile marilor rețele au trecut de un miliard de lei

Covrigul cumpărat în drum spre metrou, serviciu sau școală a devenit baza unei industrii de proporții în București. Numărul mare de simigerii și patiserii stradale a făcut ca orașul să fie supranumit chiar „Covrig Valley”, iar cifrele celor mai mari jucători arată cât de mult s-a dezvoltat această piață.

Doar patru dintre marile rețele (Luca, Petru, Gigi și Matei) au ajuns împreună la aproximativ 350 de covrigării, iar afacerile lor au depășit anul trecut pragul de un miliard de lei. Exemplul cel mai spectaculos este Luca: businessul pornit în 2010 de George Adragăi și Cosmin Postole a crescut de la afaceri de aproximativ 40.000 de lei la 800 de milioane de lei în 15 ani. Din 2023, după retragerea lui Cosmin Postole din acționariat, compania este controlată de George Adragăi.

De ce sunt atât de multe covrigării în București

Modelul are câteva particularități ușor de observat. Produsul este relativ ieftin, poate fi cumpărat și consumat rapid, iar clienții pot reveni frecvent. În plus, o simigerie nu mai vinde de mult doar covrigul clasic cu sare sau susan. Sortimentul poate include produse umplute, merdenele, pateuri, pizza, sandvișuri, dulciuri și băuturi, ceea ce permite unei unități să se adreseze mai multor categorii de clienți.

Asta nu înseamnă însă că orice covrigărie deschisă într-un spațiu liber va avea succes. Furnizorii de echipamente pentru industrie pun un accent deosebit pe vadul comercial și recomandă analizarea traficului pietonal în diferite momente ale zilei. Stațiile de metrou și transport public, piețele, zonele cu școli sau universități și punctele cu flux mare de angajați sunt exemple de amplasamente urmărite de astfel de afaceri.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Cât costă utilajele pentru o covrigărie

Investiția poate varia foarte mult în funcție de capacitatea de producție și de echipamente. În septembrie 2026, un furnizor specializat listează o linie completă cu o capacitate de 300 de covrigi pe oră la 6.600 de euro plus TVA, una de 500 de bucăți pe oră la 8.990 de euro plus TVA, iar o variantă de 650 de covrigi pe oră ajunge la 13.700 de euro plus TVA.

Un alt pachet profesional de echipamente pentru o covrigărie, care include, printre altele, dulap frigorific, malaxor, friteuză, cuptor, hotă, mese și spălătoare, pornește de la 15.400 de euro fără TVA.

Prin urmare, suma de 15.000-30.000 de euro poate fi folosită cel mult ca reper orientativ pentru un proiect de dimensiuni reduse sau medii, nu ca preț universal pentru deschiderea unei covrigării.

Utilajele sunt numai o parte din investiție

La echipamente trebuie adăugate spațiul, garanția și eventualele luni de chirie plătite în avans, amenajarea, instalațiile electrice, sanitare și de ventilație, mobilierul, casa de marcat, stocurile inițiale și costurile administrative.

Un spațiu de aproximativ 25-30 mp poate fi suficient pentru anumite concepte, dar trebuie să permită organizarea corectă a producției și să dispună de utilitățile necesare. Pentru unele echipamente poate fi necesar curent trifazic sau gaz, pe lângă apă, canalizare, ventilație și spațiile impuse de fluxul de producție.

Mai trebuie luate în calcul autorizarea activității alimentare, cerințele sanitar-veterinare, securitatea la incendiu acolo unde este cazul și autorizațiile locale aplicabile spațiului concret.

Vadul bun poate costa mai mult

Aici apare una dintre marile necunoscute ale calculelor. O covrigărie are nevoie de volum, iar un spațiu foarte ieftin, dar ascuns pe o stradă fără pietoni, poate avea un avantaj mai mic decât pare. În schimb, un spațiu aflat lângă metrou sau într-o intersecție intens circulată poate veni cu o chirie considerabil mai mare.

Înaintea unei asemenea investiții pot fi comparate, de exemplu, numărul de pietoni care trec prin zonă dimineața, la prânz și seara, concurența aflată la câteva sute de metri, nivelul chiriilor și prețurile practicate în zonă. Aceste verificări nu garantează însă rentabilitatea.

Piața din București arată că există cerere pentru acest tip de produs, dar succesul marilor rețele nu poate fi transferat automat unei unități nou-deschise. Chiria, salariile, energia, materiile prime, pierderile de marfă și numărul de clienți pot schimba radical calculele. Tocmai de aceea, cei 15.000-30.000 de euro pot reprezenta un punct de pornire pentru estimarea investiției, dar nu o garanție că suma va fi suficientă sau că afacerea va deveni profitabilă.

Avertisment pentru șoferii români privind SMS-urile cu taxe de parcare restante. DNSC explică riscul pentru datele bancare