Când trebuie pornită căldura la bloc. Câte grade trebuie să fie afară pentru începerea furnizării

Primele dimineți reci de toamnă aduc aproape inevitabil aceeași întrebare pentru locatarii blocurilor racordate la sistemele centralizate de termoficare: când se dă drumul la căldură? Pornirea caloriferelor nu este legată de o anumită dată din calendar și nici o singură noapte foarte rece nu este suficientă pentru începerea automată a furnizării agentului termic.

Criteriul luat în calcul este temperatura exterioară înregistrată pe parcursul mai multor zile. Astfel, chiar dacă termometrele indică valori foarte scăzute într-o dimineață, încălzirea centralizată nu trebuie neapărat să pornească imediat.

Regula este importantă mai ales în septembrie și octombrie, când diferențele de temperatură de la o zi la alta pot fi considerabile, iar nopțile reci pot fi urmate de perioade în care vremea se încălzește din nou.

Pragul de temperatură pentru pornirea căldurii

Potrivit regulilor privind furnizarea energiei termice, începerea perioadei de încălzire pentru consumatorii urbani este legată de atingerea unui prag de temperatură de +10 grade Celsius.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

Mai exact, trebuie înregistrate timp de trei zile consecutive valori medii ale temperaturii aerului exterior de +10 grade Celsius sau mai mici, în intervalul nocturn prevăzut de reglementările serviciului de termoficare. Regula este utilizată de operatorii de termoficare pentru stabilirea momentului în care sunt îndeplinite condițiile pentru începerea încălzirii.

Aici apare și una dintre confuziile frecvente. Nu este suficient ca minima unei nopți să ajungă, de exemplu, la 7 sau 8 grade. Ceea ce contează este temperatura medie exterioară din intervalul nocturn, iar condiția trebuie îndeplinită trei zile consecutiv.

Prin urmare, dacă într-o singură noapte sunt 5 grade, dar în nopțile următoare temperaturile cresc considerabil, acest episod nu înseamnă automat că trebuie începută furnizarea căldurii.

Căldura nu pornește la o dată fixă în fiecare an

În practică, momentul pornirii încălzirii diferă de la un an la altul tocmai pentru că depinde de evoluția vremii. O toamnă neobișnuit de rece poate determina îndeplinirea condițiilor mai devreme, în timp ce temperaturile ridicate din octombrie pot amâna începutul sezonului de încălzire.

De aceea, ideea potrivit căreia există o zi fixă, precum 1 octombrie sau 15 octombrie, de la care toate caloriferele din România trebuie să fie calde nu este corectă. Temperatura exterioară este criteriul esențial pentru sistemele centralizate.

Regula funcționează și în sens invers la finalul sezonului rece. Oprirea încălzirii are loc după trei zile consecutive în care temperatura medie a aerului exterior depășește +10 grade Celsius în intervalul nocturn relevant.

Asta explică de ce încălzirea poate continua uneori și în primăvară, chiar dacă în timpul zilei temperaturile devin plăcute. Dacă nopțile rămân suficient de reci, condițiile pentru oprirea furnizării nu sunt încă îndeplinite.

De ce caloriferele pot rămâne reci chiar după îndeplinirea condițiilor

Îndeplinirea pragului de temperatură nu înseamnă neapărat că toate caloriferele dintr-un oraș se încălzesc în aceeași clipă. În sistemele mari de termoficare, pornirea se poate face etapizat, fiind necesare manevre pentru echilibrarea rețelei și aducerea instalațiilor la parametrii necesari.

Experiența sistemului de termoficare din București arată, de exemplu, că furnizarea agentului termic poate fi pornită progresiv, iar efectele se resimt treptat în diferite zone. În plus, pot exista situații în care instalația interioară a unui bloc nu este pregătită pentru primirea agentului termic.

Asociațiile de proprietari au, la rândul lor, un rol important. Vanele instalației interioare trebuie să permită circulația agentului termic, iar instalațiile pot avea nevoie de aerisire după lunile în care încălzirea nu a funcționat.

Dacă blocurile din apropiere au deja căldură, dar caloriferele unui anumit imobil rămân complet reci, problema nu mai trebuie pusă automat pe seama temperaturii exterioare. Poate exista o problemă la instalația blocului, o vană închisă, o avarie sau o problemă pe rețeaua care deservește zona respectivă.

Ce trebuie verificat la începutul sezonului rece

Înainte de pornirea încălzirii este recomandată verificarea instalației interioare a blocului. Aerisirea caloriferelor și verificarea robineților sunt importante mai ales după o perioadă de câteva luni în care instalația nu a fost utilizată.

De asemenea, în primele zile după pornirea unui sistem centralizat pot apărea diferențe între imobile sau chiar între apartamentele aceluiași bloc. Aerul rămas în instalație poate face ca unele calorifere să rămână reci sau să se încălzească numai parțial.

Pentru proprietarii care așteaptă în fiecare toamnă o anumită dată pentru pornirea căldurii, regula esențială este, așadar, alta: nu calendarul decide momentul, ci temperaturile exterioare. Pragul urmărit este de +10 grade Celsius sau mai puțin, ca medie în intervalul nocturn, iar această situație trebuie să se mențină timp de trei zile consecutive pentru începerea perioadei de încălzire.

Tesla renunță la numele Full Self-Driving în Europa, după intervenția Germaniei. Ce înseamnă schimbarea pentru șoferii din România