Când poate angajatorul să-ți oprească bani din salariu. Limita pe care firma nu are voie să o depășească, ce prevede Codul Muncii

Un angajat nu poate descoperi pur și simplu în ziua de salariu că firma i-a virat mai puțini bani pentru că angajatorul consideră că acesta a produs o pagubă. Codul muncii stabilește reguli stricte pentru recuperarea prejudiciilor, iar în lipsa acordului salariatului, angajatorul nu poate decide unilateral cât îi datorează acesta și să își recupereze banii direct din leafă.

Firma nu poate decide singură că îi datorezi bani

Situația clasică este cea în care un salariat deteriorează un bun al companiei sau produce o altă pagubă din vina sa și în legătură cu munca. Angajatorul poate întocmi o notă de constatare și evaluare a pagubei și poate solicita recuperarea prejudiciului prin acordul părților. Termenul acordat salariatului nu poate fi mai mic de 30 de zile de la comunicare.

Elementul esențial este însă acordul angajatului. Dacă acesta contestă paguba, susține că nu este responsabil sau nu este de acord cu suma calculată, angajatorul nu poate emite pur și simplu o „decizie de imputare” și să îi taie salariul.

Curtea Constituțională explica foarte clar această situație: „În situaţia în care părţile nu se înţeleg (…) singura cale aflată la îndemâna angajatorului este aceea de a sesiza instanţa judecătorească”.

Vezi și:

Șoferii care încalcă regulile, filmați din elicopter. Unde au rămas mai mulți români fără permis pentru depășiri

Peste cinci salarii minime, recuperarea amiabilă nu mai este suficientă

Codul muncii limitează și valoarea prejudiciului care poate fi recuperată prin acordul părților. Suma nu poate depăși echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie.

Dacă prejudiciul reclamat este mai mare, angajatorul trebuie să apeleze la instanță pentru recuperarea acestuia. Cu alte cuvinte, faptul că firma estimează că angajatul a produs o pagubă de zeci de mii de lei nu îi dă dreptul să îi oprească salariile până își recuperează suma.

Cât poate fi reținut lunar din salariu

Chiar și atunci când există temei pentru recuperarea unei despăgubiri, există limite privind suma care poate fi reținută lunar. Ratele aferente despăgubirii nu pot depăși o treime din salariul lunar net și, împreună cu alte rețineri, nu pot depăși jumătate din salariul net.

Vezi și:

Ce bani nu poate lua ANAF din cont, chiar dacă ai poprire. Regula valabilă în 2026

Pensionar în România sau în Grecia? Ce poți cumpăra cu aceeași pensie de 5.000 de lei într-o lună

De exemplu, la un salariu net de 6.000 de lei, o treime înseamnă 2.000 de lei. Dacă angajatul are însă și alte rețineri sau popriri, totalul acestora trebuie să respecte plafonul legal aplicabil, care în acest exemplu ar fi de maximum 3.000 de lei.

Ai luat prea multe zile de concediu și apoi demisionezi?

O situație interesantă apare atunci când un angajat a efectuat mai multe zile de concediu decât cele la care avea dreptul proporțional până la momentul plecării.

Angajatorul nu poate presupune automat că poate scădea contravaloarea zilelor respective din ultimul salariu, indiferent de poziția angajatului. Dacă acesta nu este de acord cu restituirea sumelor pretinse, litigiul trebuie soluționat pe calea prevăzută de lege.

Nici demisia nu poate fi condiționată de achitarea unei asemenea datorii. Dreptul salariatului de a demisiona nu poate fi blocat pentru că firma susține că are bani de recuperat.

Când poți fi obligat să plătești cursurile făcute de firmă

Reguli diferite există pentru formarea profesională. Angajatorul poate suporta costurile pregătirii unui salariat și poate stabili, în condițiile legii, o perioadă în care acesta se obligă să rămână în companie.

Dacă angajatul pleacă mai devreme, nu înseamnă însă automat că trebuie să restituie integral cheltuielile. Codul muncii vorbește despre suportarea lor proporțional cu perioada nelucrată.

De exemplu, dacă prin actul adițional s-a stabilit o perioadă de doi ani, iar salariatul pleacă după un an, principiul proporționalității înseamnă că nu i se poate cere automat 100% din costul pregătirii doar pentru că a demisionat.

Nici „paguba stabilită dinainte” nu este o soluție

Problematice sunt și clauzele prin care angajatorul stabilește dinainte cât va plăti salariatul dacă încalcă o anumită obligație de serviciu.

Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că o clauză penală prin care paguba produsă angajatorului este evaluată anticipat în contractul individual de muncă sau într-un act adițional este interzisă și nulă.

Pentru angajat, regula de bază rămâne simplă: dacă în ziua de salariu primește mai puțini bani și apare o „reținere”, trebuie să ceară explicația și temeiul acesteia. Faptul că angajatorul consideră că are o creanță asupra salariatului nu înseamnă, de unul singur, că poate lua suma direct din salariu.

Românii investesc masiv în propria energie. Câți prosumatori sunt în țară, judeţele care produc cel mai mult curent