Bogații ar fi mai predispuși să ia bomboanele copiilor. Studiul ciudat care tocmai a câștigat un premiu Ig Nobel

Banii pot cumpăra multe lucruri, dar aparent nu garantează și un comportament mai generos. Un studiu care a constatat că persoanele plasate într-o poziție socială superioară au luat aproape de două ori mai multe bomboane despre care știau că sunt destinate copiilor a primit unul dintre premiile Ig Nobel 2026. Cercetarea face parte dintr-o serie de experimente care au analizat legătura dintre statutul socioeconomic și comportamentul lipsit de etică, iar rezultatele sunt suficient de bizare pentru a stârni râsul, dar și suficient de serioase pentru a ridica întrebări despre efectele puterii și banilor asupra comportamentului uman.

Premiile Ig Nobel 2026 au fost decernate pe 3 septembrie, iar distincția pentru economie a ajuns la Paul Piff și colegii săi pentru cercetările lor asupra comportamentului claselor sociale superioare. Premiile Ig Nobel sunt acordate anual studiilor care, potrivit organizatorilor, „mai întâi îi fac pe oameni să râdă, apoi îi fac să gândească”. Playtech a scris în trecut despre Premiile Ig Nobel și despre cercetări la fel de neobișnuite, inclusiv descoperirea premiată în 2024 potrivit căreia unele mamifere pot respira prin anus.

Experimentul în care bomboanele copiilor au devenit test de moralitate

Studiul coordonat de Paul Piff nu este nou. Cercetarea, intitulată „Higher social class predicts increased unethical behavior”, a fost publicată în 2012 în Proceedings of the National Academy of Sciences și cuprinde șapte experimente diferite. Cercetătorii au urmărit comportamentul participanților atât în situații reale, cât și în laborator.

Cel mai memorabil dintre experimente este, probabil, cel cu bomboanele. Participanților li s-a cerut mai întâi să se compare cu persoane aflate fie în partea de sus, fie în partea de jos a unei scări socioeconomice imaginare. Cercetătorii încercau astfel să inducă temporar senzația unui statut social relativ mai ridicat sau mai scăzut.

Vezi și:

Pensia anticipată pentru femei în 2026. Ce acte trebuie depuse și când sunt necesare certificatele de naștere ale copiilor

Ulterior, participanții au fost lăsați în apropierea unui borcan cu aproximativ 40 de bomboane. Li s-a spus explicit că dulciurile erau destinate unor copii care participau la un alt studiu, dar că puteau lua și ei câteva dacă doreau.

Rezultatul a fost surprinzător. Participanții plasați experimental în poziția socială superioară au luat în medie 1,17 bomboane, în timp ce cei din grupul cu statut inferior au luat 0,60. Cu alte cuvinte, primul grup a luat aproape de două ori mai multe dulciuri destinate copiilor.

Asta nu înseamnă însă că experimentul demonstrează că oamenii bogați, în general, „fură bomboane de la copii”. Cercetarea analiza efectele statutului social și ale percepției asupra propriei poziții, iar experimentul cu dulciurile era doar unul dintre mai multe teste.

Interesant este că alte studii au găsit și ele diferențe între comportamentul persoanelor cu venituri ridicate și cel al persoanelor cu resurse mai reduse. Playtech a relatat anterior despre o cercetare potrivit căreia oamenii cu venituri mai mici au fost mai generoși în anumite experimente.

Mașini scumpe, minciuni și trișat pentru un premiu

Bomboanele au fost doar partea cea mai spectaculoasă a cercetării. În total, Paul Piff, Daniel Stancato, Stéphane Côté, Rodolfo Mendoza-Denton și Dacher Keltner au realizat șapte studii pentru a investiga dacă poziția socială este asociată cu disponibilitatea de a încălca anumite norme.

În două experimente realizate în trafic, cercetătorii au constatat că șoferii aflați în mașini asociate cu un statut socioeconomic superior erau mai predispuși să taie calea altor vehicule sau să nu acorde prioritate pietonilor. Alte teste de laborator au analizat disponibilitatea oamenilor de a minți într-o negociere, de a trișa pentru a-și crește șansele de a câștiga un premiu sau de a considera acceptabile anumite comportamente lipsite de etică la locul de muncă.

Autorii au argumentat atunci că unul dintre factorii care ar putea explica asocierea este atitudinea mai favorabilă față de lăcomie și interesul personal. Rezultatele nu înseamnă că averea transformă automat o persoană într-un individ lipsit de moralitate și nici că oamenii cu venituri reduse se comportă întotdeauna mai etic. Ele indică o asociere statistică observată în condițiile specifice ale experimentelor.

Paul Piff, în prezent profesor de psihologie la University of California, Irvine, a explicat pentru The Guardian că odată cu creșterea averii și puterii oamenii pot deveni mai puțin atenți la nevoile celorlalți și mai puțin dependenți de relațiile sociale.

De la definiția științifică a sărutului la pisoarul care nu stropește

Premiul pentru economie nu a fost nici pe departe cea mai neobișnuită distincție acordată la ediția din 2026. Cercetători de la Universitatea Oxford au primit premiul pentru biomecanică după ce, într-un studiu privind evoluția sărutului, au fost nevoiți să stabilească o definiție științifică exactă a acestuia.

Premiul pentru fizică a revenit unei echipe de la University of Waterloo din Canada care a studiat una dintre problemele mai puțin discutate ale vieții cotidiene: stropirea produsă de pisoare. Cercetătorii au constatat că fenomenul este redus aproape complet atunci când jetul lovește suprafața la un unghi mai mic de aproximativ 30 de grade și au proiectat o formă de pisoar menită să reducă stropirea indiferent de precizia utilizatorului.

Premiul pentru pace a fost acordat unei cercetări despre prietenie și dușmani comuni. Rezultatele sugerează că oamenii nu caută neapărat numai prieteni amabili: uneori apreciază un prieten care este dispus să se comporte ostil cu o persoană pe care amândoi o consideră adversar.

Și biologia a avut unul dintre cele mai spectaculoase studii ale ediției. Cercetători brazilieni au încercat să determine ce anume determină șerpii veninoși să muște defensiv, călcând cu grijă, purtând încălțăminte de protecție, pe diferite zone ale corpului animalelor. Cercetarea a constatat că presiunea exercitată în apropierea capului producea cele mai multe atacuri, însă lucrarea a fost ulterior retrasă de revista Scientific Reports din cauza problemelor privind aprobarea etică.

Printre celelalte cercetări premiate în 2026 se numără studii despre valoarea energetică neobișnuit de ridicată a „laptelui” produs de anumite specii de gândaci, despre diferențele dintre mirosul bebelușilor și cel al adolescenților percepute de părinți, despre folosirea trompei țânțarilor drept duză pentru imprimare 3D și chiar despre îngroparea lenjeriei intime pentru evaluarea calității solului.

Tocmai aceasta este filosofia Ig Nobel. Premiile nu recompensează neapărat cele mai importante descoperiri ale anului și nu trebuie confundate cu Nobelurile propriu-zise. Ele scot în evidență cercetări care par absurde la prima vedere, dar care pot porni de la întrebări științifice perfect legitime. În 2018, inclusiv o cercetătoare română s-a aflat printre câștigătorii unui premiu Ig Nobel, pentru un studiu despre interacțiunile dintre oameni și cimpanzei.

Iar în cazul bomboanelor luate din borcanul copiilor, gluma ascunde o întrebare mult mai puțin amuzantă: dacă puterea și sentimentul de privilegiu modifică într-adevăr felul în care oamenii se raportează la ceilalți, câteva dulciuri ar putea fi cea mai puțin importantă dintre consecințe.

De ce unele cabluri USB-C nu funcționează cu PC-ul tău, deși se potrivesc perfect în port