August 2026 a doborât recordurile de temperatură. România, printre țările lovite de secetă severă

August 2026 a intrat în topul celor mai călduroase perioade înregistrate la nivel global, iar datele Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice arată că luna a fost cea mai caldă lună august înregistrată vreodată. În același timp, Europa a trecut printr-o vară extrem de caldă și uscată, iar România s-a numărat printre țările afectate de condiții severe de secetă.

August 2026, cea mai caldă lună august din istorie

Temperatura medie globală a aerului la suprafață a ajuns în august 2026 la 16,96 °C. Valoarea este cu 0,85 °C peste media perioadei 1991-2020 și face din această lună cea mai caldă lună august din setul de date ERA5.

August 2026 a fost, totodată, la egalitate cu iulie 2023 drept cea mai caldă lună calendaristică înregistrată la nivel global. Temperatura medie a fost cu 1,65 °C peste nivelul estimat pentru perioada preindustrială 1850-1900.

Copernicus precizează că august 2026 a fost prima lună de la noiembrie 2025 în care temperatura globală a depășit cu mai mult de 1,5 °C nivelul estimat pentru perioada preindustrială. Perioada iunie-august 2026 a fost, de asemenea, la egalitate cu 2024 drept cea mai caldă vară înregistrată la nivel global.

Vezi și:

Întrebarea la care să nu răspunzi în grabă când ești oprit de Poliție în trafic. Ce recomandă un avocat șoferilor

România, printre țările afectate de secetă

România s-a aflat printre zonele europene în care condițiile de secetă au fost severe. Potrivit raportului Copernicus, în luna august deficitul de precipitații a devenit mai pronunțat în estul și sud-estul Europei, inclusiv în România, Ungaria și Balcani.

În regiunile afectate, solul a avut un nivel foarte scăzut de umiditate, ca urmare a condițiilor uscate din lunile precedente. Datele Copernicus arată că situația a fost însoțită și de debite reduse ale mai multor râuri importante din Europa.

O vară extrem de caldă în Europa

Temperatura medie înregistrată pe teritoriul european în august 2026 a fost de 20,26 °C, cu 1,10 °C peste media perioadei 1991-2020. Astfel, august 2026 a fost al patrulea cel mai cald august înregistrat în Europa.

Privită în ansamblu, vara din 2026 a fost a treia cea mai caldă înregistrată vreodată în Europa, după verile din 2024 și 2022. Pentru Europa de Vest, însă, sezonul a fost cel mai cald înregistrat, depășind recordul anterior stabilit în 2003.

„Regiunea a înregistrat, de asemenea, noi valuri de căldură în august, continuând o perioadă excepţională de căldură extremă care a început în luna mai”, se arată în comunicatul citat. În același timp, o mare parte din Europa Centrală și de Est s-a confruntat cu o secetă generalizată.

Recorduri și la temperatura oceanelor

Nu doar temperaturile aerului au atins valori excepționale. Temperatura medie a suprafeței mării pentru oceanele din afara regiunilor polare, între 60°S și 60°N, a ajuns în august la 21,07 °C, cea mai ridicată valoare înregistrată vreodată pentru această lună.

Valoarea a depășit recordul anterior pentru luna august, de 20,98 °C, stabilit în 2023. Temperatura medie a suprafeței mării în aceste regiuni a fost, de asemenea, cea mai ridicată valoare înregistrată pentru toate lunile calendaristice, la egalitate cu martie 2024.

O altă valoare record a fost înregistrată pentru temperatura zilnică globală a suprafeței mării în oceanele din afara regiunilor polare. Aceasta a ajuns la 21,11 °C.

El Niño continuă să se intensifice

Temperaturi record ale suprafeței mării au fost înregistrate și în Pacificul tropical. În această zonă sunt prezente condiții de El Niño, iar fenomenul este prognozat să se intensifice în lunile următoare.

Specialiștii Copernicus avertizează că impactul fenomenului se resimte deja pe uscat. Condițiile existente favorizează intensificarea incendiilor sezoniere din Indonezia, potrivit raportului Serviciului de Monitorizare a Atmosferei Copernicus.

Seceta a afectat și debitele râurilor

Condițiile uscate din timpul verii s-au reflectat și în situația râurilor europene. Pe ansamblul sezonului, o mare parte a Europei continentale a avut debite fluviale sub media sezonieră.

Situații de debite extrem de reduse au fost înregistrate pe mai multe râuri importante, inclusiv Rinul și Dunărea, dar și pe râuri precum Sena, Ronul, Loara, Vistula și Niprul. În unele regiuni, nivelurile scăzute ale apelor au fost asociate cu efecte asupra navigației, producției de energie, irigațiilor și ecosistemelor.

Gheața marină, la valori foarte scăzute

Și situația gheții marine a fost una neobișnuită în august. Extinderea gheții marine arctice s-a clasat pe locul 12 între cele mai reduse valori înregistrate pentru această lună, cu suprafețe deosebit de mici în anumite zone ale sectorului arctic rusesc.

La sfârșitul lunii august, pe măsură ce întinderea zilnică a gheții marine arctice se apropia de minimul anual, aceasta ocupa locul 13 între cele mai mici valori înregistrate pentru perioada respectivă a anului. În Antarctica, extinderea gheții marine s-a clasat pe locul al patrulea între cele mai mici valori înregistrate pentru luna august.

REVIEW Roborock Qrevo Edge 2 Flow – robotul cu mop tip rolă care se curăță singură și intră sub mobilă