Artiștii francezi acuză utilizarea abuzivă a inteligenței artificiale în industria cinematografică

Cu doar câteva zile înainte de gala Premiilor César, cea mai importantă celebrare a cinematografiei franceze, mii de profesioniști din industrie trag un semnal de alarmă care depășește fastul covorului roșu.

Aproximativ 4.000 de actori, actrițe și cineaști vorbesc deschis despre o problemă care, spun ei, le afectează direct carierele: utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială pentru a le reproduce vocea și imaginea fără un control real din partea lor.

Demersul este susținut de ADAMI, organizația care administrează drepturile artiștilor interpreți în Franța. Într-un text public transmis public înaintea ceremoniei Premiile César, semnatarii descriu schimbările accelerate din industrie ca pe o transformare profundă a meseriei de actor, una care riscă să scape de sub control dacă nu este reglementată rapid.

Inteligența artificială, între instrument util și risc profesional major

Artiștii nu contestă potențialul tehnologiei. Dimpotrivă, mulți recunosc că AI poate deveni un aliat valoros în anumite etape ale producției.

Problema apare atunci când această tehnologie ajunge să fie folosită pentru a copia voci, a genera dublaje sau a recrea chipuri fără consimțământ explicit ori fără o negociere echitabilă a drepturilor.

Potrivit semnatarilor, clonarea vocală fără acordul clar al actorilor începe să devină o practică frecventă. Iar presiunea este resimțită mai ales de cei aflați la început de drum sau de artiștii mai puțin vizibili, care nu au resursele juridice sau financiare pentru a refuza contracte ce implică cedarea drepturilor către sisteme de inteligență artificială. În lipsa unei protecții solide, aceștia riscă să piardă controlul asupra propriei imagini pe termen lung.

Printre cei care susțin public apelul se află actori cunoscuți precum Swann Arlaud, Gérard Jugnot, Franck Dubosc și José Garcia, alături de actrițe precum Léa Drucker, Élodie Bouchez și Karine Viard. Mesajul lor este clar: tehnologia nu trebuie să anuleze drepturile fundamentale ale celor care creează conținut artistic.

Vezi și:

Cum devii atât de bun la AI încât colegii vor crede că ești robot: șapte obiceiuri care îți schimbă munca de zi cu zi

AI-ul antrenat pe computer cuantic a trecut un test pe care modelul obișnuit l-a ratat: descoperirea care poate schimba viitorul inteligenței artificiale

Presiune pentru un cadru legal clar și protecția drepturilor de autor

În centrul solicitărilor se află ideea unui cadru juridic adaptat noilor realități tehnologice. Artiștii cer reguli care să permită coexistența între inovație și creație umană, fără ca una să o sufoce pe cealaltă.

Mai exact, vor garanții că drepturile de autor și drepturile conexe nu vor fi diluate prin contracte ambigue sau prin utilizări secundare neautorizate ale materialelor generate cu ajutorul AI.

Reacțiile nu sunt izolate. În ultimele luni, profesioniști din mai multe segmente ale industriei cinematografice franceze au ieșit în spațiul public pentru a semnala efectele tehnologiei asupra dublajului și producției audio.

La Paris, un grup de actori de voce a lansat mișcarea „Touche pas à ma VF”, pledând pentru menținerea unui dublaj realizat de oameni, nu de algoritmi.

Controversele legate de inteligența artificială în film nu se opresc la granițele Franței. Recent, software-ul chinez Seedance 2.0 a fost criticat de mari studiouri hollywoodiene pentru presupuse încălcări masive ale drepturilor de autor, după ce un videoclip generat de AI, în care apăreau versiuni digitale ale actorilor Tom Cruise și Brad Pitt, a devenit viral.

Munca de acasă nu îi face automat pe angajați mai fericiți. Ce arată studiile despre joburile fără birou