Ai salariu și încasezi și bani din drepturi de autor? Ce taxe trebuie să plătești în 2026

Tot mai mulți români combină un job cu normă întreagă cu venituri suplimentare din drepturi de autor, fie că vorbim despre articole, traduceri, muzică sau alte creații intelectuale. Vestea bună pentru cei aflați în această situație este că, potrivit legislației fiscale în vigoare, persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor beneficiază de o excepție clară de la plata contribuțiilor sociale pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală.

Impozitul de 10%, obligatoriu indiferent de statutul de salariat

Indiferent dacă persoana are sau nu un loc de muncă, veniturile din drepturi de autor plătite de o entitate cu obligația de a conduce evidență contabilă sunt impozitate cu o cotă de 10%, aplicată la venitul net. Acesta se calculează scăzând din venitul brut o cotă forfetară de 40%, reprezentând cheltuieli deductibile automat recunoscute de lege.

Practic, pentru un venit brut de 1.000 de lei, venitul net impozabil este de 600 de lei, iar impozitul de 10% ajunge la 60 de lei — echivalentul a 6% din suma brută încasată, reținut la sursă de plătitor.

Cine reține impozitul: contează tipul plătitorului

Un aspect esențial, adesea trecut cu vederea, este că regimul de reținere la sursă descris mai sus se aplică atunci când plătitorul de venit este o entitate cu obligația de a conduce evidență contabilă — o editură, o firmă sau o instituție. În acest caz, impozitul de 10% este final și reținut automat.

Vezi și:

Când vine iarna adevărată în România. Prognoze: sunt așteptate ninsorile serioase, cât ar putea ține zăpada

Dacă venitul este primit de la un plătitor care nu intră în categoria entităților prevăzute de Codul fiscal pentru reținerea la sursă, venitul net este stabilit de contribuabil, iar obligațiile declarative și de plată se realizează potrivit regulilor fiscale aplicabile acestei categorii de venituri.

Ce se întâmplă cu CAS-ul dacă ai deja salariu

Regula generală prevede că persoanele fizice cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală datorează contribuția de asigurări sociale (CAS) dacă venitul net anual depășește 12 salarii minime brute pe economie, contribuția calculându-se diferențiat, în funcție de încadrarea în pragurile de 12, respectiv 24 de salarii minime. Această regulă se aplică însă persoanelor care nu au și calitatea de salariat.

Pentru cei care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, legea prevede o excepție explicită: veniturile din drepturi de proprietate intelectuală ale acestor persoane sunt exceptate de la plata CAS, în condițiile prevăzute de Codul fiscal, conform prevederilor legale și explicațiilor oferite de Luminița Obaciu, Senior Payroll Partner la Soter & Partners, în paginile revistei Consultant Fiscal, editată de Camera Consultanților Fiscali.

Vezi și:

Ce taxe plătește un român dintr-un salariu de 6.000 de lei. Câți bani ajung efectiv în buzunar

Cât trebuie să plătești pentru a rămâne asigurat la sănătate de la 1 septembrie 2026. Schimbarea care îi vizează pe românii fără venituri

CASS-ul, aceeași excepție pentru salariați

Situația este similară și în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Persoanele care nu sunt salariate și obțin venituri din drepturi de autor datorează CASS dacă venitul net anual depășește 6 salarii minime brute pe țară, contribuția de 10% aplicându-se la baze de calcul diferite, în funcție de încadrarea în pragurile de 6, 12 sau 24 de salarii minime.

Pentru persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt exceptate de la CASS, aceeași sursă precizând că această excepție a fost menținută și clarificată legislativ pentru anul 2026.

Atenție: excepția nu acoperă și alte venituri extra-salariale

Un aspect important, care poate crea confuzie, este că excepția de la CAS și CASS se aplică strict veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, nu tuturor veniturilor suplimentare ale unui salariat. Dacă aceeași persoană mai obține și venituri din chirii, dividende, dobânzi sau alte categorii de venituri, acestea sunt analizate separat pentru stabilirea eventualelor obligații de CASS.

Astfel, chiar dacă drepturile de autor rămân exceptate, un salariat poate datora totuși CASS pentru anumite alte venituri extrasalariale, dacă acestea îndeplinesc condițiile și depășesc plafoanele prevăzute de Codul fiscal. Excepția aplicabilă drepturilor de autor nu se extinde automat și asupra celorlalte categorii de venituri.

Cine reține efectiv contribuțiile, atunci când sunt datorate

Pentru persoanele care nu sunt salariate și care depășesc plafoanele menționate, mecanismul de reținere depinde de numărul de plătitori. Dacă veniturile provin de la un singur plătitor și sunt îndeplinite condițiile pentru contribuțiile sociale, acesta poate avea obligația de a calcula și reține contribuțiile potrivit regulilor fiscale aplicabile.

În cazul în care veniturile provin din mai multe surse, obligațiile de declarare și regularizare se stabilesc în funcție de situația contribuabilului și de regulile prevăzute de Codul fiscal. În anumite situații, regularizarea se face ulterior prin Declarația unică, pe baza veniturilor efectiv realizate.

Ce înseamnă pragurile de 24.300, 48.600 și 97.200 de lei

Pentru veniturile aferente anului 2025, calculul plafoanelor se face raportat la salariul minim brut valabil la 1 ianuarie 2025, respectiv 4.050 de lei. Astfel, pragul de 6 salarii minime corespunde sumei de 24.300 de lei, cel de 12 salarii minime ajunge la 48.600 de lei, iar pragul de 24 de salarii minime se ridică la 97.200 de lei.

Aceste valori sunt relevante pentru stabilirea obligațiilor de contribuții în cazul persoanelor care nu beneficiază de excepțiile prevăzute de Codul fiscal. Pentru salariații care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală și se încadrează în excepția legală, aceste venituri rămân exceptate de la CAS și CASS, în condițiile prevăzute de legislația fiscală.

Opțiunea pentru sistemul real de calcul al venitului

Pe lângă cota forfetară standard de 40%, contribuabilul poate opta pentru determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate și a cheltuielilor deductibile efectiv suportate. În funcție de nivelul cheltuielilor deductibile, această variantă poate fi mai avantajoasă decât aplicarea cotei forfetare de 40%.

De asemenea, pentru moștenitorii care încasează drepturi de autor, calculul venitului net se face diferit: din venitul brut se scad eventualele comisioane și sumele care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori, fără aplicarea cotei forfetare standard de 40%.

Declarația unică nu este obligatorie automat pentru toți cei cu venituri din drepturi de autor

Este important de precizat că nu orice persoană care a încasat venituri din drepturi de autor în 2025 are automat obligația de a depune Declarația unică – Formularul 212. Obligațiile declarative diferă în funcție de situația fiecărui contribuabil, de faptul dacă impozitul a fost reținut integral la sursă și de contribuțiile efectiv datorate.

Pentru veniturile realizate în 2025, termenul de depunere a Declarației unice în 2026 este 25 mai, în situațiile în care contribuabilul are obligația depunerii formularului. Persoanele salariate exceptate de la CAS și CASS pentru veniturile din drepturi de autor nu au, în mod obișnuit, obligații suplimentare de regularizare pentru aceste contribuții.

Ce trebuie să rețină, în concluzie, cei cu venituri mixte

Pentru un salariat care obține și venituri din drepturi de autor, situația fiscală este clară: impozitul pe venit de 10% se plătește în situațiile în care acesta este datorat, iar atunci când plătitorul este o entitate obligată să conducă evidență contabilă, impozitul este reținut la sursă. În schimb, CAS și CASS nu se datorează suplimentar pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor și se încadrează în excepțiile prevăzute de Codul fiscal.

Este recomandat ca fiecare persoană aflată în această situație să se asigure că plătitorul de venit cunoaște statutul său de salariat, să verifice dacă mai are și alte venituri extrasalariale care ar putea genera obligații de CASS și să analizeze, dacă este cazul, posibilitatea determinării venitului net în sistem real atunci când nivelul cheltuielilor deductibile justifică această opțiune.

NVIDIA spune că DLSS 5 este de două ori mai rapid și consumă cu 20% mai puțină memorie video