AI la facultate: ajutor sau scurtătură periculoasă? Două experimente arată că diferența o face modul în care este folosită

Accesul la inteligență artificială nu aduce automat rezultate mai bune la facultate. Două experimente americane au găsit efecte diferite asupra învățării, de la scăderea notelor în grupele cărora li s-a oferit un asistent virtual până la progrese mai mari cu un tutore AI construit special pentru lecții, însă cercetările au testat intervenții și rezultate distincte.

În Maryland, accesul la AI a fost urmat de note mai mici

Studiul publicat în octombrie 2026 în seria EdWorkingPapers a inclus 2.379 de studenți și 30 de cadre universitare de la Universitatea din Maryland. Profesorii au fost repartizați aleatoriu în grupe cu acces la un asistent AI integrat în platforma educațională sau în grupe care au continuat fără acesta.

Instrumentul, bazat pe GPT-4o, folosea materiale selectate de profesori pentru explicații și sprijin la învățare. Cercetătorii au urmărit notele finale și activitatea studenților pe platforma universității pe parcursul unui semestru.

În comparația care a inclus 1.353 de studenți înscriși la aceleași discipline, grupele cu acces la AI au avut note finale mai mici, în medie cu 4,12 puncte pe o scară de la 0 la 100. Diferența a fost semnificativă statistic.

Vezi și:

Ora de iarnă 2026. Cum dăm ceasurile sâmbătă noapte și ce trebuie să facem pentru a ne adapta mai repede

Pentru întregul eșantion, scăderea estimată a fost de 2,88 puncte, dar nu a atins pragul convențional de semnificație statistică de 5%. Participarea pe platforma educațională a fost mai redusă, fără diferențe semnificative privind proporția temelor predate sau respectarea termenelor.

Citește și: Studenții lasă inteligența artificială să participe la cursuri în locul lor. Noul fenomen care pune universitățile într-o situație fără precedent

Aproximativ 85% dintre cei cu acces nu au folosit asistentul

Un detaliu esențial pentru interpretarea rezultatelor este utilizarea redusă a instrumentului. Numai 14,63% dintre studenții cărora li s-a oferit acces au interacționat cu asistentul cel puțin o dată, iar aproximativ 40% dintre utilizatori au avut o singură sesiune.

Vezi și:

OpenAI vrea să modernizeze sistemele informatice ale băncilor cu inteligență artificială. Codul vechi de peste 60 de ani ar putea fi rescris de GPT-6

Scandal de securitate la Meta: noul agent AI al lui Mark Zuckerberg a expus date bancare, documente financiare și conversații private. Totul, printr-o simplă căutare

Cercetătorii au analizat și cele 3.460 de solicitări adresate sistemului. Dintre acestea, 73,8% urmăreau răspunsuri directe, explicații sau soluții, în timp ce doar 0,7% cereau feedback asupra unor rezolvări realizate anterior de studenți.

Experimentul măsoară, așadar, efectul oferirii accesului la instrument în condițiile respective. Nu demonstrează că fiecare student care l-a folosit a învățat mai puțin sau că utilizarea AI explică singură scăderea notelor.

Studenții puteau apela și la alte servicii, precum ChatGPT sau Gemini. Această posibilitate complică separarea efectelor asistentului testat de cele ale utilizării altor instrumente.

La Harvard, tutorele AI a ghidat efectiv învățarea

Experimentul publicat în 2025 în Scientific Reports a inclus 194 de studenți de la un curs introductiv de fizică al Universității Harvard. Fiecare participant a parcurs atât o lecție cu un tutore AI, cât și una în clasă, prin metode de învățare activă.

După lecții, scorul median la testele de verificare a fost de 4,5 puncte în condiția AI, comparativ cu 3,5 puncte pentru activitățile din clasă. Raportat la cunoștințele inițiale, progresul median a fost de peste două ori mai mare cu tutorele AI.

Timpul median de lucru cu sistemul a fost de 49 de minute, față de aproximativ 60 de minute în clasă. Participanții au raportat și niveluri mai ridicate de implicare și motivație.

Tutorele nu funcționa ca un chatbot lăsat la dispoziția studenților fără o activitate precisă. Conținuturile erau organizate în etape, iar sistemul oferea explicații și feedback adaptate răspunsurilor, astfel încât studentul să lucreze efectiv la probleme și să avanseze în propriul ritm.

Citește și: AI în educație: cum eviți trișatul și păstrezi utilitatea reală

Ce putem concluziona din cele două experimente

Rezultatele nu reprezintă o comparație directă între două versiuni ale aceluiași experiment. Maryland a urmărit efectele accesului la AI asupra unui semestru, în timp ce Harvard a măsurat învățarea imediată după două lecții.

Cercetarea Harvard nu stabilește dacă avantajul observat se păstrează pe termen lung sau se reproduce la alte discipline. Studiul din Maryland are un eșantion mai mare, dar utilizarea redusă a asistentului limitează concluziile despre efectele folosirii sale individuale.

Diferă și statutul publicațiilor. Cercetarea Harvard a apărut într-o revistă evaluată de specialiști, în timp ce documentul din Maryland este un working paper, publicarea în această serie nefiind echivalentă cu evaluarea unei reviste științifice.

Modul de integrare pedagogică este o explicație posibilă pentru rezultatele diferite, nu o cauză demonstrată prin compararea celor două studii. Pentru un student, distincția practică este între accesul la un instrument și participarea la o activitate care îi cere să rezolve, să explice și să își verifice înțelegerea.

Se schimbă corectarea lucrărilor la Evaluarea Națională 2027. Ce se întâmplă dacă profesorii dau punctaje prea diferite