Adeverința de vechime, motiv de amenzi usturătoare. Ce faci dacă nu ți-o eliberează firma și ce se schimbă

Adeverința de vechime devine, în 2026, un document și mai important pentru salariați și foști salariați, dar și un posibil motiv serios de sancțiune pentru angajatori. Schimbarea vine odată cu trecerea la REGES-ONLINE și cu noile reguli care mențin obligația firmei de a elibera documentul, însă elimină vechea posibilitate ca inspectoratele teritoriale de muncă să mai emită astfel de adeverințe în locul angajatorului. În paralel, amenzile pentru refuz au crescut semnificativ față de vechiul regim.

Pe scurt, dacă firma nu îți dă adeverința, problema nu mai poate fi „ocolită” la fel de ușor ca înainte. Tocmai de aceea, 2026 ar putea aduce mai multe reclamații și mai multe sancțiuni, mai ales că noul cadru pune presiune direct pe angajator, nu pe salariat. REGES-ONLINE există și permite accesul la extrase pentru salariați, dar asta nu înlocuiește obligația firmei de a elibera adeverința de vechime atunci când legea o cere.

Ce se schimbă pentru adeverința de vechime în 2026

Baza legală a obligației nu este nouă. Codul muncii prevede că, la cererea salariatului sau a fostului salariat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate.

Noutatea importantă vine din HG nr. 295/2025 privind REGES-ONLINE. Potrivit acestui act, la încetarea activității salariatului, angajatorul trebuie să elibereze adeverința de vechime și un extras din Registru, certificat prin semnătură. În plus, la cererea scrisă a salariatului sau a fostului salariat, firma este obligată să emită adeverința în cel mult 15 zile lucrătoare.

Vezi și:

Cum funcționează drona marină MAGURA V5. Este una dintre cele mai avansate arme navale și poate parcurge până la 800 de kilometri

Schimbarea care complică lucrurile pentru angajați este că, din 2026, ITM-urile nu mai eliberează adeverințe de vechime în locul angajatorilor, așa cum se întâmpla în vechiul sistem Revisal în anumite situații. Avocatnet a remarcat explicit că această posibilitate nu mai există în contextul REGES-ONLINE, ceea ce înseamnă că presiunea cade aproape integral pe firmă.

În același timp, sancțiunile cresc. Vechea amendă prevăzută de Codul muncii pentru încălcarea art. 34 alin. (5) era între 300 și 1.000 de lei. În noul cadru, încălcarea obligațiilor din art. 8 alin. (4)-(8) din HG nr. 295/2025, unde intră și eliberarea adeverinței, se sancționează cu amendă între 3.000 și 5.000 de lei.

Ce faci dacă firma refuză să îți dea documentul

Primul pas este să ceri adeverința în scris, nu doar verbal. Legea vorbește clar despre solicitare scrisă, iar acest detaliu contează enorm dacă ajungi ulterior să reclami refuzul. Cererea trimisă prin e-mail, registratură sau scrisoare cu confirmare de primire îți oferă dovada de la care începe să curgă termenul de maximum 15 zile lucrătoare.

Al doilea pas este să păstrezi orice dovadă a refuzului sau a lipsei de răspuns. Dacă firma ignoră cererea, exact această tăcere poate deveni importantă într-o eventuală sesizare. Cum inspectorii de muncă sunt cei care constată contravențiile și aplică sancțiunile prevăzute de hotărâre, o plângere la ITM devine, în practică, una dintre cele mai logice reacții ale salariatului.

Chiar dacă îți faci cont în REGES-ONLINE și îți descarci singur un extras, asta nu înseamnă că angajatorul scapă de obligația de a emite adeverința. Extrasul din platformă poate fi util, dar nu înlocuiește automat documentul pe care firma trebuie să îl elibereze în condițiile legii. Tocmai aici apare una dintre cele mai mari confuzii din 2026: faptul că salariatul poate accesa date din sistem nu anulează obligația legală a angajatorului.

Pentru foștii salariați, situația este la fel de importantă. Adeverința de vechime poate fi necesară pentru o nouă angajare, pentru pensie, pentru dovedirea experienței profesionale sau pentru alte proceduri administrative. De aceea, refuzul firmei nu este un simplu inconvenient birocratic, ci poate bloca efectiv accesul la alte drepturi sau oportunități.

De ce ar putea crește numărul de amenzi

Motivul principal este simplu: până acum, în anumite situații, salariatul avea o rută alternativă prin ITM. Din moment ce această variantă nu mai există, tot mai multe persoane s-ar putea îndrepta direct spre reclamații împotriva angajatorilor care tergiversează sau refuză eliberarea documentelor. Avocatnet avertizează exact asupra acestui efect: lipsa unei soluții de rezervă poate duce la mai multe plângeri și, implicit, la mai multe sancțiuni.

Pe lângă asta, cuantumul amenzii este acum suficient de mare încât să transforme adeverința de vechime dintr-o obligație tratată superficial într-un risc real pentru firme. Diferența dintre 300-1.000 de lei și 3.000-5.000 de lei nu este deloc una simbolică. Pentru multe companii, mai ales cele care gestionează prost relația cu foștii angajați sau documentele de personal, noul regim poate deveni costisitor.

Concluzia este clară: adeverința de vechime nu mai este un document pe care firma îl poate amâna fără consecințe. În 2026, angajatorul rămâne principalul responsabil pentru eliberarea ei, termenul legal este de 15 zile lucrătoare la cerere, iar refuzul poate aduce amenzi usturătoare. Pentru salariat, regula de aur este simplă: cere totul în scris, păstrează dovada și nu lăsa problema să se piardă în promisiuni vagi.

România este tot mai aproape de banii din PNRR. A 4-a cerere de plată a primit undă verde la nivel european