Tunelurile secrete ale Bucureștiului: de la planul de fugă al lui Ceaușescu la cramele îmbătătoare ale boierilor

Sub străzile aglomerate ale Bucureștiului se ascunde o rețea fascinantă de tuneluri secrete, care a stârnit curiozitatea și imaginația locuitorilor Capitalei de-a lungul timpului. Aceste pasaje subterane, ce datează din diferite epoci, au servit inițial drept crame pentru boierii vremurilor trecute, dar și ca rute de scăpare în caz de pericol.

Tunelurile boierilor și cramele pline de vin

În secolele XVI–XVIII, pe terenurile actualului București, boierii își construiau case impunătoare, înconjurate de vii și livezi. Sub aceste conace, au fost săpate crame uriașe, menite să depoziteze butoaie pline cu vin. Aceste crame, pe lângă rolul lor economic, ofereau și adăposturi sigure în caz de jafuri sau războaie frecvente în acea perioadă.

Istoricul Dan Falcan explică faptul că marile familii boierești își construiau tuneluri subterane care se întindeau pe sute de metri, având ieșiri în afara orașului. Aceste rute secrete le ofereau șansa de a fugi cu bunurile lor în caz de pericol. Tunelurile erau suficient de largi pentru a permite trecerea căruțelor încărcate cu provizii.

Vezi si: România și cele 200 de tuneluri uitate: comori ale infrastructurii feroviare, din care doar patru construite după 1990, restul sunt moștenirea de la Ceaușescu sau interbelice

Crin Antonescu își suspendă candidatura la prezidențiale: „Nu dau înapoi, dar vreau seriozitate și onoare”

Familia regală este în doliu. Fiul vitreg al fostei bone a prinților William și Harry, printre victimele atacului din New Orleans

Rețeaua subterană modernizată de Ceaușescu

Deși multe dintre aceste tuneluri datează din secolele trecute, perioada comunistă a adus o nouă dimensiune acestui labirint subteran. Nicolae Ceaușescu a ordonat construirea unei rețele de tuneluri moderne, menite să îi asigure o cale de scăpare rapidă în caz de revoltă sau atac.

Istoricul Dan Falcan susține că aceste tuneluri făceau legătura între punctele strategice ale orașului, cum ar fi Comitetul Central, Magazinul Muzica, Palatul Regal și Biserica Kretzulescu. Unele dintre aceste pasaje erau parțial inundate, permițând deplasarea cu bărci.

Catacomba Curtea Veche, București.

Tunelurile Casei Poporului

Casa Poporului, simbol al regimului comunist, este înconjurată de mituri legate de o rețea extinsă de tuneluri subterane. Anca Petrescu, arhitecta clădirii, a confirmat existența a două buncăre antiatomice și a unor galerii subterane utilizate ca adăposturi antiaeriene.

Tunelurile nu aveau doar rol defensiv. Ele asigurau și legături rapide către alte clădiri guvernamentale sau puncte strategice din oraș. Arhitectul Camil Roguski, cunoscut pentru colaborarea cu Ceaușescu, a dezvăluit că aceste tuneluri erau folosite inclusiv pentru deplasări discrete, prin intermediul unui „metrou prezidențial”.

Tunelurile istorice și descoperirile moderne

Originea tunelurilor bucureștene este însă mult mai veche. Se crede că primele catacombe au apărut în secolul al XVII-lea, când orașul era frecvent atacat de tâlhari. Negustorii și boierii au construit galerii subterane sub hanuri și biserici pentru a-și proteja bunurile și viețile.

Un exemplu notabil este tunelul „Tudor Vladimirescu”, care lega zona Cotroceni de fosta Gară Filaret. Acesta a fost folosit inițial pentru transportul mărfurilor, dar ulterior a fost adaptat ca adăpost și traseu de fugă. Părți din acest tunel au fost descoperite recent în timpul lucrărilor la metroul Magistrala M5.

Vezi și: Orașul din România ascuns sub picioarele locuitorilor: sute de tuneluri vechi și întortocheate, folosite pentru a ascunde averi sau pentru contrabandă, au scris istoria locului

Vezi și: Cel mai lung tunel rutier din România, de 900 de metri, a fost construit cu prețul vieților a mai multor oameni

Mituri și speculații

Labirintul subteran al Bucureștiului a alimentat numeroase speculații de-a lungul timpului. Se vorbește despre tuneluri secrete care duc la Lacul Herăstrău sau către aerodromul de la Clinceni, pregătite pentru a facilita fuga rapidă a lui Ceaușescu. De asemenea, se presupune că unele tuneluri ar fi fost folosite pentru transporturi discrete cu vehicule electrice.

Relatările unor ofițeri din armata română confirmă existența unor rețele extinse sub fostul Comitet Central, astăzi sediul Ministerului de Interne. Aceste pasaje subterane ar lega aproximativ 80 de obiective importante, inclusiv Opera Română, Casa Enescu și Academia de Studii Economice.

Tunelurile secrete ale Bucureștiului rămân o sursă inepuizabilă de fascinație și mister. De la cramele îmbătătoare ale boierilor din secolele trecute până la rețelele moderne construite sub regimul comunist, aceste pasaje subterane reflectă istoria tumultuoasă a Capitalei.

Deși multe dintre aceste tuneluri sunt astăzi inaccesibile, Primăria Capitalei plănuiește să includă o parte dintre ele într-un circuit turistic. Astfel, poveștile despre fuga boierilor, conspirațiile lui Ceaușescu și miturile urbane ar putea deveni parte integrantă a identității istorice a orașului București.