Surpriză pe harta scumpirilor: orașul din România care a depășit Bucureștiul la costul utilităților. Unde se trăiește cel mai ieftin

Costul utilităților continuă să crească în România, iar unele orașe depășesc Capitala la cheltuieli lunare. Datele recente arată diferențe semnificative între regiuni și evidențiază zone unde traiul rămâne mai accesibil.

Unde se plătește cel mai mult pentru utilități în România: Bucureștiul nu este pe primul loc

Constanța a devenit orașul cu cele mai scumpe utilități din România, cu o medie de 187 de dolari pe lună pentru electricitate, apă, încălzire, răcire și gunoi, conform unui studiu realizat pe baza datelor Deutsche Bank și analizat de FinEco24Newsl.

Tarifele ridicate la apă și canalizare, costurile mari ale încălzirii centralizate și influența turismului sezonier asupra consumului de energie sunt principalii factori care împing facturile în sus.

Bucureștiul rămâne apropiat de nivelul Constanței, cu 186 de dolari lunar, situându-se pe locul 28 în topul global, alături de orașe vest-europene precum Barcelona sau Madrid.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

Unde se trăiește mai ieftin în România

Timișoara și Cluj-Napoca se mențin mai accesibile, cu facturi medii de 155 și 160 de dolari pe lună, echivalente cu costurile din orașe australiene și asiatice precum Melbourne sau Singapore.

Brașovul, cu o medie de 175 de dolari, se situează între marile metropole globale, la nivelul New York și Tokyo. În aceste orașe, diferențele regionale reflectă nu doar consumul efectiv, ci și inegalitățile economice și infrastructurale dintre zonele urbane și cele mai dezvoltate centre economice.

Cum se compară România cu restul Europei și lumii

La nivel european, germanii înregistrează cele mai mari facturi: München ajunge la 275 de dolari lunar, iar Frankfurt și Berlin depășesc 240 de dolari.

În schimb, Budapesta și Copenhaga raportează scăderi de până la 11% față de 2020, datorită politicilor de subvenționare și investițiilor în eficiență energetică.

În afara Europei, orașe precum Tokyo și Seul au redus semnificativ cheltuielile casnice, cu scăderi de 12-26% în ultimii cinci ani, în timp ce Oslo și Stockholm se confruntă cu creșteri de până la 40%.

Pentru România, datele arată că locuitorii din orașele mari suportă deja costuri apropiate de marile capitale vestice, în timp ce cei din orașele mai mici continuă să plătească facturi raportate la venituri considerabil mai mici.

Această situație scoate în evidență impactul economic și infrastructural asupra traiului zilnic, conturând o hartă a inegalităților în materie de utilități.