Cum își încălzesc norvegienii casele când afară sunt −30 °C și stau lejer în tricou. Soluția care îi face cei mai eficienți din Europa

Iarna adevărată pare să bată la ușă, iar una dintre marile întrebări pentru mulți români este cum încălzim casa cât mai ieftin și eficient. Iernile grele nu i-au împiedicat pe norvegieni să transforme confortul termic într-o rutină aproape banală: chiar și la −30°C, în multe locuințe se stă lejer în tricou. Secretul nu e o singură invenție-minune, ci un model coerent în care tehnologia potrivită, electricitatea curată și reguli stabile joacă împreună în favoarea oamenilor și a facturilor. Rezultatul este un nivel de eficiență energetică pe care puține țări europene îl pot egala.

Cum au ajuns „campioni” la încălzirea eficientă

Norvegia conduce Europa la instalări pe locuință ale soluțiilor de încălzire electrice cu randament ridicat. Estimările cele mai prudente arată că aproximativ 60% din clădiri dispun de astfel de sisteme, iar unele evaluări pentru gospodării indică peste 600 de unități la mia de gospodării – de departe cel mai ridicat nivel de pe continent. Această penetrare mare a fost posibilă deoarece curentul ieftin și curat (în principal hidro) a făcut trecerea logică de la rezistențele electrice simple la echipamente mult mai eficiente.

Politicile consecvente au contat la fel de mult ca tehnologia: taxarea combustibililor fosili, schemele de sprijin și o piață matură de instalatori au creat un cerc virtuos în care investiția se justifică economic chiar și fără retorica „verde”. Pe scurt, s-a urmărit eficiența pe tot lanțul – de la producerea curată a energiei la utilizarea ei cu pierderi minime în locuințe, scrie Carbon Brief.

Funcționează chiar și pe ger năprasnic

Un mit persistent spune că sistemele electrice avansate „nu merg” pe frig crunt. Datele din țările nordice îl contrazic: echipamentele moderne sunt proiectate să furnizeze căldură stabilă și la temperaturi negative, cu o scădere moderată a performanței. Explicația este simplă: aceste sisteme transferă energie termică din aerul exterior (sau din sol/apă), astfel încât pentru 1 kWh consumați pot livra 2–3 kWh de căldură în casă în condiții reale, inclusiv iarna. Configurate corect, mențin confortul interior fără costuri explozive.

Horoscop 4 februarie 2026. Zodia care poate fi dezamăgită în iubire dacă ia decizii pripite

Horoscop marți, 3 februarie 2026. Zi dificilă pentru două zodii, pot pierde o sumă importantă de bani

Important, confortul nu depinde doar de aparat. Izolația profesionistă, etanșeitatea și distribuția corectă a căldurii (radiatoare dimensionate sau temperaturi joase pe suprafețe mari) stabilizează temperatura camerei. Așa ajungi la acel „tricou la −30°C” care sună incredibil pentru Europa Centrală, dar e normal în Scandinavia, notează The Guardian.

Locuințele norvegiene sunt construite la standarde ridicate de performanță termică, ceea ce ajută la menținerea confortului interior chiar și la −30 °C. (Foto: NurPhoto/Getty)

În orașe, rețelele de termoficare completează tabloul

În mediul urban, Norvegia folosește pe scară tot mai mare încălzirea centralizată modernă (fjernvarme), care distribuie căldura produsă din surse diverse – inclusiv căldură reziduală – către clădiri întregi. Statisticile oficiale arată un rol substanțial al gospodăriilor în consumul de termoficare, semn că rețelele urbane nu sunt „arhaisme”, ci parte a mixului eficient.

Acest model mixt – soluții individuale eficiente în case și rețele urbane acolo unde densitatea o justifică – reduce vârfurile de consum și ține sub control costurile, oferind totodată reziliență la episoade de frig extrem. Este motivul pentru care multe orașe din regiune privesc spre Oslo și Trondheim când își proiectează tranziția.

Ce putem învăța și cum arată contextul din România

Pentru restul Europei, lecția norvegiană este despre consecvență: electricitate curată, echipamente corect dimensionate, criterii tehnice clare și rețele urbane competitive acolo unde sunt rentabile. Când aceste piese se aliniază, confortul interior rămâne constant, iar costurile devin predictibile chiar în ierni grele.

În România, încălzirea casnică se bazează preponderent pe centrale individuale pe gaz și, în rural, pe lemn/biomasă, cu rețele centralizate în câteva orașe – un punct de plecare diferit, dar care poate câștiga mult din eficientizare și electrificare inteligentă.

vezi și: Ajutor pentru încălzire 2025. Unde se depun actele

Pentru o imagine completă, vezi analiza IEA privind soluțiile eficiente în climă rece, datele EHPA despre liderii europeni la instalări pe locuință și statisticile SSB referitoare la termoficarea din Norvegia.