Se vorbește de recesiune la Palatul Victoria! Guvernul o spune clar„Da, există riscul unei recesiuni. Este o chestiune normală”. De ce e grav: șomaj, scăderea puterii de cumpărare, probleme pentru firmele românești
Declarațiile recente ale ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare, au adus în atenția publică un subiect pe care autoritățile îl abordează, de regulă, cu prudență: recesiunea. Oficialul a explicat că este necesară adoptarea unor noi măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar și pentru a fi pregătiți în cazul unei încetiniri economice. „Da, există riscul unei recesiuni. Este o chestiune normală de care trebuie să luăm act. Este un risc real”, a spus Nazare, subliniind că un astfel de fenomen trebuie anticipat, nu ignorat.
Printre măsurile anunțate se numără o nouă modalitate de taxare a multinaționalelor și introducerea unei taxe fixe pentru coletele comandate de pe platforme de comerț online din afara Uniunii Europene, precum Temu, Shein sau Trendyol. Guvernul estimează că aceste schimbări vor aduce miliarde de lei în plus la buget, bani care ar putea ajuta în cazul unei recesiuni.
Ce înseamnă, de fapt, recesiunea și ce impact poate avea pentru românii obișnuiți sau pentru firme?
Pentru majoritatea oamenilor, termenul „recesiune” sună tehnic și abstract. În realitate, recesiunea este o perioadă în care economia unei țări intră pe un trend descendent, timp de cel puțin două trimestre consecutive. Asta se traduce prin scăderea producției, reducerea investițiilor, creșterea șomajului și scăderea puterii de cumpărare.
Pentru firme, recesiunea înseamnă vânzări mai mici, bugete reduse și o nevoie constantă de a tăia cheltuielile. Pentru omul de rând, efectele se simt direct în buzunar: locurile de muncă devin mai puține și mai nesigure, prețurile pot continua să crească în anumite sectoare, iar ratele la credite devin tot mai greu de plătit.
Măsurile fiscale propuse: de la multinaționale la coletele din afara UE
Ministrul Nazare a anunțat schimbarea modului în care statul taxează multinaționalele, în special pe zona prin care acestea își transferă profiturile către companii afiliate din alte țări. Astfel, pentru patru categorii de cheltuieli – administrare, proprietate intelectuală, dobânzi intra-grup și consultanță, se va permite deducerea doar până la 3% din cifra de afaceri. Orice sumă care depășește acest prag va fi taxată cu 16%. Măsura este programată să intre în vigoare în 2026, pe baza datelor din 2024, și va înlocui actualul impozit pe cifra de afaceri aplicat companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro.
În paralel, statul va introduce o taxă de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 de euro provenit din afara UE. Măsura vizează în special comerțul online cu produse ieftine din China sau Turcia, un segment care a crescut rapid în ultimii ani. Potrivit estimărilor, doar această taxă ar putea aduce la buget 1,3 miliarde de lei pe an.
Impactul asupra economiei și consumatorului
Studiile arată că platformele internaționale care vând direct către consumatorii români pot provoca pierderi fiscale semnificative. Asociația Română a Magazinelor Online estimează pierderi de peste 10 miliarde de lei în următorii doi ani dacă nu se schimbă nimic. Prin introducerea taxelor, guvernul speră să reducă acest decalaj și să protejeze comerțul local.
Totuși, pentru consumatori, noile taxe vor însemna prețuri mai mari pentru comenzile din afara UE. Deși sumele nu par mari la prima vedere, acestea pot descuraja cumpărăturile de pe platformele internaționale și pot schimba obiceiurile de consum.
De ce e grav dacă recesiunea devine realitate?
Concret, o recesiune nu înseamnă doar statistici negative și grafice descendente. Este o perioadă în care oamenii devin mai precauți în cheltuieli, firmele fac concedieri, iar statul are mai puțini bani pentru investiții și programe sociale. Dacă măsurile luate acum nu vor reuși să stabilizeze finanțele publice, România s-ar putea confrunta cu o perioadă dificilă, în care atât companiile, cât și gospodăriile vor trebui să își regândească modul de gestionare a banilor.