Românii pot raporta pe Facebook, TikTok sau YouTube reclamele politice mascate, anunță ANCOM

Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) le spune utilizatorilor din România că nu sunt simpli spectatori atunci când văd conținut politic „strecurat” pe rețelele sociale în perioade electorale. În baza Regulamentului privind serviciile digitale (DSA), platformele mari – precum Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, X sau LinkedIn – sunt obligate să pună la dispoziție mecanisme prin care orice persoană poate raporta conținut care ar putea încălca legislația electorală sau propriile reguli ale platformei. Cu alte cuvinte, dacă un utilizator vede o postare care seamănă cu o reclamă politică, dar nu e marcată ca atare sau apare într-un moment în care platforma spune că nu acceptă publicitate politică, o poate semnala, iar platforma trebuie să o verifice, scrie News.ro.

De ce pot fi raportate reclamele politice ascunse

Regulamentul european privind serviciile digitale a fost gândit tocmai pentru a limita riscurile din mediul online, în special în perioade sensibile, cum sunt alegerile. Platformele online foarte mari – cele cu peste 45 de milioane de utilizatori activi lunar în UE, desemnate de Comisia Europeană – au obligații suplimentare. Printre ele se numără și aceea de a reduce riscurile pentru discursul civic și procesele electorale. Asta înseamnă, în practică, că nu pot lăsa să circule nestingherit conținut politic plătit, mascat sau înșelător, mai ales dacă în propriile condiții de utilizare scrie clar că nu acceptă publicitate politică în campanie sau precampanie.

ANCOM explică faptul că furnizorii de servicii de găzduire – categorie în care intră și rețelele sociale – trebuie să aibă un sistem prin care orice utilizator sau organizație să poată notifica existența unui conținut potențial ilegal. În România, asta include și conținut care încalcă legislația electorală: mesaje de campanie difuzate atunci când nu e voie, materiale care nu sunt marcate ca publicitate politică sau conținut care se dă drept informare, dar în realitate promovează un competitor politic. Odată raportat, conținutul trebuie analizat „diligent, obiectiv și proporțional”, adică platforma nu poate ignora sesizarea sau să o amâne la nesfârșit.

Rolul ANCOM și ce pot face utilizatorii dacă platforma nu reacționează

În România, ANCOM este coordonatorul serviciilor digitale și are, prin lege, rolul de a supraveghea modul în care furnizorii stabiliți pe teritoriul țării respectă Regulamentul privind serviciile digitale. Pentru platformele uriașe, supravegherea principală rămâne la Comisia Europeană, dar ANCOM este punctul de contact și poate interveni atunci când un utilizator român nu și-a putut exercita drepturile – de exemplu, nu a găsit butonul de raportare, nu i-a fost procesată plângerea sau nu a avut acces la sistemul intern de soluționare a reclamațiilor.

Dacă un utilizator consideră că platforma nu și-a îndeplinit obligațiile din DSA, poate depune plângere direct la ANCOM sau printr-o asociație care îl reprezintă. Dacă furnizorul nu e stabilit în România (de pildă, e în Irlanda), ANCOM transmite sesizarea mai departe coordonatorului din statul respectiv. Important este că, în caz de nerespectare a Regulamentului, ANCOM poate aplica sancțiuni inclusiv sub formă de amenzi, ceea ce înseamnă că raportarea utilizatorilor nu e doar un gest simbolic, ci poate declanșa un mecanism real de control.

Platformele trebuie să gestioneze riscurile electorale

DSA le cere platformelor foarte mari și motoarelor de căutare foarte mari să identifice și să evalueze periodic riscurile sistemice: răspândirea de conținut ilegal, afectarea drepturilor fundamentale, afectarea dezbaterii publice sau a proceselor electorale. Pentru zona electorală există chiar două documente de referință la nivel european: orientările privind atenuarea riscurilor la adresa proceselor electorale și codul de conduită pentru combaterea discursurilor ilegale de incitare la ură. Asta înseamnă că platformele nu pot spune „nu știm, n-am văzut”: ele trebuie să aibă dinainte măsuri rezonabile și proporționale pentru a limita aceste riscuri, iar raportările utilizatorilor sunt una dintre uneltele pe care trebuie să le ia în serios.

Un alt punct subliniat de ANCOM este că autoritățile competente offline rămân competente și online. Adică dacă o instituție are, în lumea reală, atribuții de a constata și sancționa încălcări ale legislației electorale, le are și în mediul digital și poate cere platformei să scoată un conținut ilegal sau să furnizeze date. Astfel, raportarea unui utilizator poate duce, în cazuri grave, la emiterea unui ordin oficial.